FOTO | Debate-ul, un alt domeniu de excelență al Hasdeului

La ce bun un club de debate într-un liceu? Primul răspuns care îți vine în minte este, bineînțeles, că poate fi de mare  ajutor celor care doresc să deprindă argumentarea. Chiar dacă ar fi vorba numai de acest lucru și tot ar fi suficient, având în vedere că orice tânăr care pășește în viață de pe băncile liceului trebuie să ia o mulțime de decizii în legătură cu viitorul lui, decizii în care argumentarea este vitală pentru a nu greși. Mi-am amintit însă o afirmație pe care a făcut-o ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, aflat în vizită la Colegiul Național „B.P. Hasdeu” de Ziua Națională dedicată lecturii, când s-a întâlnit cu elevii clubului de debate de aici. Ministrul, fost absolvent al pres­tigiosului colegiu buzoian, și-a exprimat dorința ca într-o zi și colegii săi parlamentari să poată asista, măcar pentru un sfert de ceas, la o dezbatere a hasdeienilor din clubul de debate, pe marginea unei legi, așa cum a avut și el parte.

Remarca ministrului Culturii vorbește de la sine, de fapt, despre calitățile argumentative,  spiritul critic și civic, arta oratorică, abilitatea de a vorbi în public, de a comunica în cadrul unei echipe și de a înțelege puncte de vedere diferite, de care dau dovadă tinerii clubului de debate, atât de necesare pentru orice politician, dar, în definitiv,  și pentru oricare altă profesie pe care și-ar alege-o cineva în viață. Am regăsit echipa de debate a Colegiului Național „B.P. Hasdeu” la o întâlnire a cadrelor didactice organizată de „SuperTeach”. A avut o prestație foarte convingătoare și pentru cele câteva sute de cadre didactice care au participat la întâlnirea „SuperTeach” de la Buzău. Performanța la care au ajuns elevii clubului de debate cu ajutorul a două cadre didactice – Monica Ionescu, profesoară de limba engleză, și Gabriela Șerbu, profesoară de limba română -,  este recunoscută și la nivel național.

„De șapte-opt ani există un concurs organizat de Ministerul Educației, care în ultimii trei–patru ani a devenit Olimpiadă. Ne-am prezentat astă vară la Olimpiadă și copiii au fost printre primii vorbitori la nivel național. Din echipa de avansați  au făcut parte elevii: Diana Tănase, Denisa Caloian și Luca Vlad și au fost acceptați să participe în echipa pentru lotul lărgit  pentru Olimpiada internațională de anul viitor; fetele nu au vrut să participe, pentru că sunt clasa a XII-a și se pregătesc pentru Medicină, pentru Arhitectură, dar tânărul Luca Vlad, care trece clasa a XII-a, a dorit să meargă mai departe și a intrat în lotul lărgit. După ce a avut loc  olimpiada propriu-zisă în limba română, elevii au participat la o selecție în limba engleză. Luca Vlad va mai munci puțin anul acesta ca să fie selectat. Își perfecționează și limba engleză cu ocazia aceasta. El este la matematică informatică cu blingv-engleză, dar asta nu înseamnă că ceilalți de la celelalte profiluri nu sunt foarte buni. De exemplu, avem elevi și de la Științele naturii, Filologie, Științe sociale și de la Mate-info, în mod regulat”, spune profesoara Monica Ionescu.

Lotul hasdeian de debate a obținut și două mențiuni la olimpiada din vara aceasta. „Avem și doi elevi cu mențiune: pe Luca Vlad, care s-a clasat pe locul VII, și pe Denisa Caloian, clasată pe locul 18-20”, ne mai spune profesoara de Limba engleză.

Dincolo de performanță există mulțumirea

„Ei trebuie să-și prioritizeze argumentele. Îi învățăm să selecteze argumentele. Ei la dezbateri folosesc limba română ca vocabular, logica pentru argumentare și pentru a înțelege ce e corect, ce e rațional, ce e logic din ce spui și de ce nu te înțelege lumea. Lumea de azi are o sincopă în comunicare pentru că nu se transmit cele mai bune informații sau se transmit informații bune prin intermediul unor cuvinte proaste”, mai spune Monica Ionescu.

În România, dezbaterea a apărut la mijlocul anilor ’90 și a crescut ca program de educație non-formală, susținut de Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică (ARDOR): cluburile de dezbateri s-au extins din centre universitare, către licee, mai ales în școlile de top din marile orașe. Astăzi există 88 de cluburi de dezbateri în care lucrează mai bine de 100 de instructori (studenți și cadre didactice) și care au mai bine de 1.500 de beneficiari (elevi și studenți) în fiecare an.

Povestea clubului de debate de la C.N. „B.P. Hasdeu” începe undeva în urmă cu 12-13 ani, când două cadre didactice au oferit din timpul lor liber elevilor pentru a-i ajuta să folosească dezbaterile pentru a-și exersa gândirea critică și a-și dezvolta competențele civice. Mai întâi, profesoara de Limba engleză Monica Ionescu a participat la un curs despre introducerea dezbaterii ca metodă deliberativă. „Ea exista pentru profesorii de Limba română și este prezentă și acum în manualul de Limba română, dar pentru că profesorii sunt constrânși de predarea materiei, au o programă pe care trebuie să o respecte, un termen limită, Bacalaureatul, examene și olimpiade, era nevoie să se lucreze mai mult în afara orelor. După un an sau doi, am cooptat-o pe colega mea, Gabriela Șerbu, și am continuat  activitatea în echipă, în sensul că amândouă, sâmbăta sau duminica, în funcție de programul copiilor, ne întâlneam câteva ore; și așa a început clubul cu vreo zece copii. La ora actuală pe hârtie sunt vreo 40, dar ei  își schimbă prioritățile: unii vor teatru, ies din clubul de debate și merg și la teatru. Mulți nici nu sunt elevii noștri de la ore”, mai spune cadrul didactic. Cert este că la Hasdeu li se oferă copiilor posibilitatea să își descopere pasiunile.  „Ei își găsesc pasiuni în perioada liceului și după ce au constatat ce le place, «pot să ia cu ei câte o bucățică» din lucrurile pe care le-a făcut. Dacă a făcut teatru, poate să devină mai expresiv, dacă a făcut povestire s-ar putea să fie mai bun la Română sau în viață să fie mai curajos că poate să stăpânească vocabularul”, povestește Monica Ionescu despre începuturile clubului și cum se petrec lucrurile aici.

De 12 ani, aproape week-end de week-end, Gabriela Șerbu și Monica Ionescu au dorit să implice cât mai mulți elevi în acest club. Nu au abandonat munca nici măcar în perioada de online, lucru care s-a văzut în competiții, spune Monica Ionescu. Cele două cadre didactice doresc să implice în creșterea clubului și foști membri, indiferent de profesia pe care o au acum, mai ales că printre seniori se află și deținători ai unor premii la concursurile naționale. „Ne planificăm să invităm și pe foștii absolvenți, care să transmită informații actualilor elevi, către noua generație și să-i învățăm practic cum să-și aleagă o meserie care să li se potrivească.  Avem printre absolvenți seniori ai clubului, un deținător al premiului I la națională, înainte să fie Olimpiadă, care acum este medic la Târgu Mureș. Avem, de asemenea, avocați, politehniști, ingineri, să se ocupe de lucruri care implicau exprimarea individuală sau o negociere”, mai spune Monica Ionescu.