Cultură

FOTO | Dan Nuțu, despre cum a rămas fără bani la Vulcanii Noroioși, la filmările peliculei „Mastodontul”

Peisajul selenar, unic în Europa, a făcut ca Vulcanii Noroioși din comuna buzoiană Berca să fie folosiți de-a lungul timpului ca decor pentru numeroase filme și videoclipuri. De exemplu, decorul natural de la Vulcanii Noroioși a fost folosit pentru prima dată într-un film de către marele Liviu Ciulei, în pelicula sa de debut ca regizor, „Erupția” (1957), film în care avea să debuteze ca actriță Lica Gheorghiu, fiica liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej. Alte producții cinematografice cu mari actori români, care au fost filmate în celebra zonă turistică din Berca sunt „Drumul oaselor” (1980) – primul film din seria „Mărgelatu” cu Florin Piersic, „Pruncul, petrolul și ardelenii” (1981) cu Ilarion Ciobanu, Mircea Diaconu și Ovidiu Iuliu Moldovan, „Și va fi” (1991) cu Maria Ploaie etc.

După 1989, numeroase vedete de pe scena muzicală au ales să filmeze videoclipuri la Vulcanii Noroioși: Inna, Luminița Anghel, Iris, 3 Sud Est, Keo, Ombladon etc.

„S-a filmat la Vulcanii Noroioși și mi-au luat ăștia banii”

Revenind la lumea filmului, la sfârșitul anului 1974, au venit să filmeze la Vulcanii Noroioși unii dintre cei mai mari actori ai cinematografiei românești, Toma Caragiu, Gheorghe Dinică, Liviu Ciulei, Dan Nuțu, Emil Botta, Olga Tudorache și mulți alții, distribuiți în pelicula „Mastodontul”, regizată de Virgil Calotescu. În 2013, după aproape 40 de ani de la aceste filmări, Dan Nuțu povestea pentru aarc.ro câteva întâmplări trăite la Vulcanii Noroioși, la filmările pentru „Mastodontul”.

„Mastodontul este un film pe care l-am făcut cu Virgil Calotescu. S-a filmat la Vulcanii Noroioși și mi-au luat ăștia (n.r., colegii din distribuție) banii… Cam ploua pe la Vulcanii Noroioși în acea perioadă. Era o pleiadă de mari actori, Gigi Dinică, cred că era și Cotescu, Tomiță Caragiu, Jean Constantin, Papaiani cred… Îmi aduc ­aminte că era bine pe platou când era soare. Când ploua, toată lumea se strângea în cantine și se porneau jocuri de poker. Când îmi venea și mie o porție din banii din contract, mă puneam și eu lângă ei (n.r., la jocul de poker). Eu UTC-ist, tânăr rebel și neștiutor în ale pokerului mă trezeam mereu că îmi luau ăia banii la poker. Nu mă furau, eram eu prea prost”, a declarat Dan Nuțu pentru aarc.ro.

„Știe cât de dificile sunt filmările pentru actori la Vulcanii Noroioși”

Într-un interviu acordat în 1974, înainte de începerea filmărilor la ,,Mastodontul” regizorul Virgil Calotescu vorbea despre condițiile grele de filmare la care se aștepta la Vulcanii Noroioși.

„Filmările, mai ales pentru finalul de mare tensiune psihologică și spectaculară, le vom face în zona Vulcanilor Noroioși de lângă Buzău… unde s-a filmat <Erupția>. E tocmai ceea ce l-a speriat pe Liviu Ciulei care știe cât de dificile sunt filmările acolo, mai ales pentru actori. Dar nu l-a speriat suficient de tare pentru a refuza rolul, care i-a plăcut foarte mult”, declara Virgil Calotescu pentru Revista Cinema în 1974.

Satul Ardepământ și zăcămintele petroliere de la Berca

Filmul „Mastodontul” prezintă, sub forma unui lung flash-back, o poveste din anul 1945, ce are loc în satul Ardepământ din zona subcarpatică. După 30 de ani, un tânăr inginer petrolist (Dan Nuțu) își reamintește dramele petrecute în sat, în toamna anului 1946. Într-o duminică, echipa de comuniști conduși de Ilie Gogan (Toma Caragiu), trimiși cu „munca politică la țară”, se confruntă în primul rând cu greutățile „lămuririi” țăranilor abia împroprietăriți și necolectivizați încă, instigați foarte convingător de cârciumarul Micu (Gh. Dinică). Un ciudat om de știință (Emil Botta) desco­peră scheletul unui mastodont (mamut) și poten­țiale zăcă­minte petroliere. Agenții unei societăți străine conduși de conduși de Vogoride (Liviu Ciulei) ucid mai mulți muncitori pentru a dobândi planurile secrete ale des­coperirilor. Acestea se aflau însă la tânărul țăran (Dan Nuțu) care avea să devină peste ani un inginer petrolist.

Vorbind despre filmul „Mastodontul”, criticii de specialitate îl consideră cu unul cu plusuri și minusuri, o parte din acestea din urmă provocate de contextul politic în care a fost realizat filmul, în 1975 exista încă generația martirizată în închisorile comuniste pentru curajul de a se fi opus sovietizării țării.

„Cred că putem decela măcar o idee <subversivă> pe care realizatorii o inoculează cu subtilitate. E vorba chiar despre titlul filmului (…) Nu cumva această uriașă fosilă a unui distrugător din vremuri întunecate, readusă la lumina zilei, vrea să simbolizeze apariția unui alt monstru – comunismul, adevărat bles­tem,  ivit din străfundurile gliei? (…) Dacă avem în vedere filmele care se prezintă postdecembrist în diverse împrejurări festive drept <anticomuniste>, foarte slabe artistic și mult mai puțin adevărate din punct de vedere istoric chiar decât acest film românesc din 1975, <Mastodontul> ar putea fi declarat pe drept un film politic și, cu un comentariu adecvat, prezentat cu interes”, consideră criticul de film Rodica Pop-Vul­cănescu.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker