Cultură

FOTO / Cum a ajuns un râmnicean să realizeze opere de artă din oțel pornind de la o mică afacere cu biciclete

Prelucrarea fierului, una dintre cele mai vechi profesii ale omului, a fost dusă la nivel de artă de un tânăr râmnicean în vârstă de 33 de ani. Răzvan Andrei Ghiță face, pe lângă mobilier industrial, și obiecte de artă prin tehnica de prelucrare a oțelului (la cald sau la rece) fir cu fir, prin sudură (procedeu MMA) și polizare treptată cu inserții de cupru blocat, de puritate 99%. Toate lucrările care ies din mâna lui respectă, ca în cazul oricărei sculpturi clasice, canoanele guvernate de legile proporțiilor.

Lucrările lui sunt complexe și unicat, fiind de concepție proprie. Este singurul român care modelează instrumente muzicale din piese auto reciclate, despre care spune că se încadrează în curentul steampunk, o estetică inspirată de perioada victoriană industrială și din epoca mașinăriilor cu abur, un stil puțin cunoscut la noi în țară, care amintește de îmbinarea trecut–viitor, apreciat de cei care ajung să-l înțeleagă. Toate aceste creații prind viață de vreo doi ani încoace în atelierul lui Răz­van, aflat în apro­piere de Râmnicu Să­rat.

„Sculpturi” din piese reciclate auto-moto și din fir de oțel

Tânărul a fost fascinat de suprarealism încă din școala generală, spre finalul școlii gimnaziale reușind primele lucrări cu metamorfoze ale corpului uman, pe suport de pânză, sticlă și piatră. În timpul liceului, pe care l-a absolvit la Colegiul Național „Alexandru Vlahuță” din Râmnicu Sărat, și-a des­coperit pasiunea pentru bicicletă.

A urmat apoi cursurile Universității Dunărea de Jos Galați, specializarea „Control și expertiza produselor alimentare”, la absolvirea căreia a devenit  inginer în industria alimentară. Acela a fost momentul în care a des­coperit frumusețea desenului tehnic. Până la absolvire, în studenție, Răzvan a reușit să-și transforme pasiunea pentru „două roți” în primul lui business. Mai exact, și-a deschis un atelier de recondiționări biciclete vintage, în care le readucea la viață în cele mai mici detalii, ceea ce implica un amplu proces de vopsire și, mai ales, multă muncă pe partea de mecanică. Atunci a des­coperit că îi place foarte mult  prelucrarea metalului și a realizat câteva biciclete concept, creațiile sale bucurându-se de un mare succes.

„Am avut o veche pasiune, și anume recondițio­nările de biciclete. și acolo implica artă și trebuia să vopsesc foarte mult, să înlocuiesc piese, să pictez, să desenez, era un mic business. De la o bicicletă mi-au rămas câteva piese și am zis să realizez cu ele un obiect. Luasem un aparat de sudură și am realizat un ceas din câteva rotițe și mecanisme. L-am prezentat pe Internet și l-am vândut. Am intrat apoi să mă documentez ca să realizez și alte obiecte și am văzut că există un curent foarte profund în alte zone, în țările nordice și în America. Este vorba despre un curent căruia i se spune <Steampunk>. Pe lângă acest curent, mai este unul, cunoscut drept <sculptură din fier reciclat>. Și am mers pe ideea aceasta. Am început să fac o chitară, m-am dus la centre de reciclare și, de la câteva kilograme de rotițe, acum am ajuns să am tone în atelier”, povestește Răzvan Andrei Ghiță.

De aici nu a mai fost decât un pas până și-a des­coperit noua vocație, și anume sculptura în metal, care îi aduce cel puțin la fel de multă satisfacție ca și activi­tatea sa de bază, și anume confecționarea mobilierului industrial (rafturi, comode, scaune, mese etc.), totul din fier și lemn natural. „Pentru a realiza mese, scaune și rafturi la dimensiunile solicitate, folosesc un program din facultate, care are aplicabilitate în multe domenii de proiectare. Pot spune că din ceea ce am învățat în perioada de facultate acum folosesc foarte mult programul de proiectare, pentru că îmi realizez singur și schițele obiectelor pe care urmează să le creez. La mobilier trebuie să fii foarte tehnic întrucât se lucrează în milimetri. Lucrez cu deadline-uri. Am o listă de comenzi, care sunt în așteptare; fiecare comandă trebuie luată pe rând, atât mobilierul, cât și sculptura”, spune artistul râmni­cean.

Astfel că, în anii care au urmat deschiderii micii afa­ceri cu biciclete , a prins contur primul obiect decorativ din piese uzate de bicicletă, iar după doi ani principala activitate a atelierului o repre­zintă deja prelucrarea a sute de kilograme de fier sub forma unor sculpturi din fier reciclat. Așa se face că, în momentul de față, tânărul râm­nicean și-a dezvoltat activitatea în trei direcții. „Eu am trei direcții de lucru: mobilierul – care se execută pe comandă -, sculptura din fier reciclat, din piese auto și sculptura din sârmă, res­pectiv sârmă sudată una lângă alta pentru a da formă unei lucrări. Cea din fir de oțel este foarte complexă. Aici vreau să punctez, ca să ajung mai departe. Este o altă categorie de artă”, explică  Răzvan.

„Sculpturile metalice” unicat ajung în toată lumea

Toate obiectele realizate de Răzvan sunt creație proprie și sunt unicat. Niciun obiect nu seamănă cu altul. A creat până acum multe obiecte, mare parte putând fi încadrate la instrumente muzicale: chitară, vioară, sa­xofon, trompetă și, la cerere… orice! Practic, cam tot ce aruncă mecanicii, Răzvan transformă în artă, care decorează deja casele româ­nilor din toate zonele țării, dar și din străinătate. Are obiecte vândute în țară, dar a expediat multe lucrări și în Germania, Franța, Spania, la românii de acolo și nu numai.

Expoziție în toamnă

Cu toate că în țară nu e­xistă prea multe expoziții de acest fel, artistul râm­nicean și-a propus să organizeze una prin toamnă. „Încă nu am expus. Vreau să expun lucrările din fir de oțel. Realizez sculptură din piese reciclate din piese auto-moto, dar și din fir de oțel, care este mult mai complexă. Pe aceasta din urmă aș vrea să o expun undeva la sfârșitul lunii septembrie, la Galeriile de Artă. Momentan mai am doar câteva lucrări. Una dintre lucrări se numește <Cunoaș­terea> și am lucrat la ea timp de două luni, pentru că implică multe elemente care nu se regăsesc în alte sculpturi, cum ar fi inserții de cupru adică sunt mult mai complexe. Pe viitor aș dori să ating mai mult partea de sculptură în fir de oțel. Schițele lucrărilor în fir de oțel or să fie în spatele lucrărilor, or să fie în ver­nisaj”, spune artistul.

Răzvan are susținerea familiei în tot ceea ce face. „Soția mă ajută foarte mult pe partea de marketing și de site. Este omul cu ideea în materie de promovare. Pentru că, în afară de activitatea din atelier, obiectele trebuie ambalate și expediate, dar trebuie, de asemenea, realizată și o prezentare a lor pe rețelele de socializare”, spune Răzvan. Pentru aceasta trebuie rea­lizată o opera­țiune foarte importantă, și anume realizarea unor fotografii cu obiectele respective. Fotografiile obiec­telor se realizează într-un studio care, spune Răzvan, se amenajează în atelier, seara, târziu, după înche­ierea activității.

Fiecare lucrare spune o poveste

În atelierul lui Răzvan fiecare lucrare pe care o execută la comandă spune o poveste. În această categorie intră lucrări precum „Eva -Conexiuni” – percepții și idei ce călătoresc, se modifică, se analizează și se transformă în retro­acțiuni mascate în diverse forme, despre care autorul spune că, deși este vândută, ea face parte din viitoarea lui expoziție -, ,,Biruința – Ultimul val”, o lucrare  grațioasă și în același timp puternică, realizată prin tehnica de sudură fir cu fir, fără utilizarea unui șablon, doar principii și canoane de anatomie artistică, sau lucrarea care exprimă un tătic mândru de băiețelul lui și de pasiunea ce o împărtășesc etc.

Din tot ce a realizat, așa cum este firesc, unele dintre lucrări îi sunt mai apropiate sufletului. Bine­înțeles că acestea sunt cele care au o semnificație ce implică familia. „Acum lucrez la o lucrare dedicată fetiței mele, care reprezintă un înger cu aripile deschise. Este o reprezentare a Arhanghelului Mihail, într-o manieră mai modernă. Primei lucrări în fir de oțel pe care i-am de­di­cat-o ei i-am spus <Ge­neza>. Erau trei chipuri. Reprezenta oarecum și familia, și punctul meu de pornire pe direcția aceasta de sculptură. O să-i dedic mai multe sculpturi fetiței mele”, mărturisește Răzvan.

De asemenea, dintre lucrările realizate de el, îi plac foarte mult chitarele. „Îmi plac foarte mult chi­tarele, dintre obiectele realizate pe partea de sculptură reciclată, iar la partea de fir de oțel, cam toate. E greu să te desparți de ele”, mai spune Răzvan. Prețurile lucrărilor variază în funcție de dimensiune, complexitate, dacă este din fier reciclat sau dacă este fir de oțel. Sculptura din fir de oțel are prețuri mai mari pentru că este mai dificilă de realizat și, bineînțeles, pentru că are alt public decât cea din piese reciclate.

Articole similare