FOTO | Cum a reușit singura companie din România care produce panouri solare să termine un an dificil cu o cifră de afaceri de 1,5 milioane de euro

Compania buzoiană Panosol a luat ființă în anul 2009, principala activitate a acesteia fiind producția de panouri solare presurizate compacte, colectoare solare și instalații solare presurizate. Compania dispune de o suprafață de producție și depozitare de 3.000 metri pătrați, iar capacitatea anuală de producție este de 4.000 panouri solare compacte și 6.000 colectoare solare. Cu un număr de 15 angajați, Panosol este în continuare singura fabrică din România care produce panouri solare. Compania s-a născut la inițiativa directorului general Silviu Iordache, care a renunțat la o firmă ce furniza telefonie fixă și internet, în momentul în care a simțit că există un potențial de creștere a pieței de panouri solare. Fabrica a fost înființată cu ajutorul unui proiect prin fonduri europene. Aproximativ 400.000 de euro a investit Silviu Iordache până în acest moment în Panosol și nu pare să se oprească aici. Directorul general are în plan să mai construiască pe un teren din spatele companiei.

Pandemia de Covid-19 a pus la încercare multe firme, mai ales cele care se bazau foarte mult pe transportul din străinătate. Pentru Panosol, lucrurile au fost cu atât mai complicate, cu cât directorul general a preluat pentru o perioadă de câteva luni funcția de prefect al județului Buzău, care i-a ocupat foarte mult timp. ,,Noi ne-am înființat de peste zece ani și până acum am avut un parcurs liniar. De la an la an ne-am făcut planuri și, cumva, ne-am pregătit și am mers din ce în ce mai bine. Nu cred că am avut fluctuații, am mers doar pe o pantă ascendentă. Anul acesta a fost mai rău ca în 2008 (an de criză financiară, n.r.). Nu a mai fost un an al clienților. În mod normal ne făceam planul de la începutul anului, ne gân­deam ce clienți vizităm, ce clienți țintim și cum, pe unde creștem. Anul acesta a fost un an al furnizorilor. Nu ne-am mai interesat de clienți, pentru că au venit clienții peste noi dar, din păcate, nu am găsit materii prime pe care să le achiziționăm și cu care să producem. Acest lucru s-a văzut, pentru că am avut blocaje în producție. Am avut mai multe perioade de o lună în care nu am putut să livrăm produsele noastre, pentru că ne lipsea o materie primă. Cumva, din ce discut cu furnizorii, aparent încearcă să se pună pe o linie dreaptă, dar la cu totul alte prețuri față de anul trecut. Și când spun cu totul alte prețuri, spun că în ultimii zece ani observam la furnizori anual o creștere de 2 la sută, 3 la sută, poate 5 la sută, era normal, era natural. Acum ne așezăm pe niște prețuri care în unele cazuri sunt cu 50 la sută mai mari, iar toate treburile acestea se vor vedea în perioada următoare în piața de bricolaj. Avem furnizori, de exemplu, care nici măcar nu și-au mai respectat angajamentele. Aveam comenzi date la un preț fixat și înainte să ne livreze comanda ne-au spus <ne pare rău, nu putem să mai ținem prețul. Daca vreți le luați, dacă nu, le vindem altcuiva în secunda doi>. Cererea a fost foarte mare. Mă aștept ca după creșterea aceasta de preț să existe și o reducere a cererii și în felul acesta să se regleze și oferta într-un fel, pentru că a existat o cerere foarte mare și pe motivul acesta prețurile au explodat. Atunci când cererea s-ar calma sunt convins că prețurile ar reveni la normal. Practic ne-a fost tăiată o bună parte din puterea de cumpărare. Poate că nu realizăm încă. Nu știu, nu ne-a afectat în zona de alimente atât de mult, dar în zona bunurilor de folosință îndelungată a devenit o problemă. Șocul acesta energetic pe care îl vedem de câteva luni urmează să se vadă în prețuri peste o lună sau două. Lucrurile nu apar chiar așa imediat, pentru că, în general, în industrie ai stocuri. Cel mai bun exemplu este combinatul Azomureș care își oprește producția pentru că este prea scump gazul”, a declarat Silviu Iordache pentru OPINIA.

Materia primă s-a scumpit cu 50 la sută

Pentru a putea ține piept scumpirilor, Panosol a fost nevoită ca în anul 2021 să mă­rească prețul panourilor solare, pentru că materia primă pe care o achiziționa, în unele cazuri, era cu 50 la sută mai scumpă. Toate materiile prime pe care Panosol le cumpără sunt de la furnizori care le vând pe baza bursei. De exemplu, prețul aluminiului în ultimul an a plecat de la 2.000 dolari pe tonă și a ajuns să coste peste 3.000, iar acum este 2.600. La fel se întâmplă și la cupru. A plecat de la 8.000 dolari pe tonă și a ajuns la 11.000, acum este  pe la 9.500 dolari pe tonă.

,,S-au scumpit panourile solare și la noi cu 30 la sută. Mi-e și rușine uneori să spun clienților cât costă. Și, culmea, cu toată scumpirea asta, oamenii chiar au cheltuit bani. Probabil oamenii și-au închis niște proiecte. Aveau ceva început și a trebuit să termine. Și sper eu să nu mai deschidă proiecte noi ca să se regleze piața cumva. Să ajungă la ceva constant, pentru că în acest moment chiar ne batem pentru furnizori și acest lucru este trist. Adică, eu când am nevoie disperată de țeavă de cupru și îi cer furnizorului, îmi spune că ar putea să îmi dea dacă îi mai dau 10 la sută la preț. Și ce să fac, cumpăr cu zece la sută mai scump”, spune Iordache.

Cu toate acestea, compania a reușit să se mențină pe linia de plutire în acest an, având o cifră de afaceri aproximativ la fel cu cea de anul trecut, chiar dacă vânzările au fost mai scăzute. ,,Suntem la nivelul de anul trecut, cred că suntem la aproximativ 1,5 milioane de euro. Însă, în realitate, de fapt, este o scădere, pentru că avem o scădere de volume. Avem aceeași cifră de afaceri pentru că au crescut prețurile, însă dacă am fi vândut aceleași volume ca anul trecut am fi făcut probabil 2 milioane de euro.”

,,Sper să își dea seama și românii că este bine să produci în România”

,,Cred că vindem în jur de 400-500 de unități pe lună, adică 4.000 – 5.000 de unități pe an. Estimarea mea este că ocupăm aproximativ 30 la sută din piața panourilor solare din România, deși suntem singurul producător de panouri solare din România. Am început acum peste zece ani, am fost primii, încă suntem singurii, pentru că este greu să muncești aici. Dar, îmi dau seama cu această ocazie, sper să își dea seama și românii, că este bine să produci în România. Tot timpul am primit de la interlocutorii mei idei de genul <de ce te chinui să le faci aici, nu e mai simplu să le aduci din China?>. Uite că astăzi nu este mai simplu să le aduci din China, astăzi este mai simplu să le faci aici. Îmi pare rău că în România reușesc să îmi găsesc foarte puțină materie primă. Îmi aduc cupru din Grecia, aluminiu din Bulgaria, sticlă din China, poliuretan din Turcia, nu este nimic aici”, a mai declarat Silviu.

Parteneriat cu Dedeman și Arabesque

Deși Buzăul are singura fabrică din România care produce panourile solare, buzoienii nu se înghesuie să facă achiziții pe termen lung. Procentul din producția Panosol care se duce către buzoieni este foarte mic, aproximativ doi la sută, în timp ce ardelenii cumpără cele mai multe panouri solare.

,,Nu a fost diferit față de anii anteriori. Eu cred că, estimativ așa, cam doi sau trei la sută din producția noastră se duce în Buzău. Noi facem distribuția în toată țara. Avem parteneri precum Dedeman sau Arabesque care fac distribuție pentru panouri Panosol. Vindem destul de puțin, 5 la sută din cifra de afaceri cred că o facem cu persoane fizice efectiv, restul de 95 la sută se face prin distribuitori și distribuție. O cerere mai mare este din zona Ardeal. Și nu pentru că sunt distribuitorii mai puternici acolo, ci pentru că sunt oamenii mai calculați, mai așezați. Nu oricine pune un panou solar, în sensul că vine din mentalitate să faci un lucru bine, astfel încât să faci economii. Poate că în zona sudică oamenii nu gândesc mai mult pe termen lung. Și evident, în zona turistică, în Constanța avem o cerere mare. În general, în zonele unde ai turism, ai și consum mai mare de sisteme de genul acesta“, mai spune proprietarul Panosol.

Românii nu sunt interesați doar de panourile solare, ci și de panourile fotovoltaice, care în ultima perioadă au devenit foarte căutate din cauza prețului mult prea mare la energie electrică pe care cei mai mulți dintre români sunt nevoiți să îl plătească. ,,De două săptămâni văd un interes pentru aceste panouri fotovoltaice. Opresc oamenii la noi și ne întreabă dacă producem sau dacă știm pe cineva care face panouri fotovoltaice. Este clar că este un interes masiv, iar acest lucru se întâmplă, sunt convins, din caua creșterii prețurilor”, spune Silviu Iordache.

Casa Verde Fotovoltaice, ,,un proiect  prin care statul își produce singur energie”

Anul acesta, programul ,,Casa Verde Fotovoltaice” a depășit deja etapa autorizării instalatorilor, în care pe lângă firme noi înscrise au fost acceptați și instalatorii aprobați în etapa precedentă, urmând ca beneficiarii să se poată înscrie pentru obținerea finanțării de 20.000 de lei de la stat. Potrivit informațiilor publicate pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu, etapa înscrierii beneficiarilor va demara la data de 20 decembrie și se va derula până la epuizarea bugetului, după același principiu ca și până acum: „primul venit, primul servit”. De data aceasta, finanțarea pe care statul o are este pentru 14.000 de dosare, în con­dițiile în care cererea este foarte mare, comparativ cu acum trei ani, când s-a deschis ultima oară. Silviu Iordache este de părere că ,,aceste programe au doar un rol educațional. Niciodată nu vor putea să livreze în piață atât de multe sisteme gratuite, astfel încât să rezolve o problemă pentru populație, și anume energia electrică.”

Bugetul disponibil va fi de 280 de milioane de lei, afirmau recent Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) și Ministerul Mediului. Prin Programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, Autoritatea Fondului pentru Mediu (AFM) acordă facilități de finanțare de panouri solare în limita sumei de 20.000 lei și, respectiv, de 25.000 de lei în cazul locuințelor izolate.

Ultima dată au fost depuse aproximativ 24.000 de dosare, dintre care aprobate au fost doar 9.000. Din păcate, cele mai multe respinse au fost din cauza AFM-ului pentru că au întârziat să proceseze câteva documente. La nivelul județului Buzău, au fost circa 300-400 dosare, ,,nu multe. Nu se simte. Ai fi văzut case cu panouri pe ele, cu acoperișuri pline de fotovoltaice Și sunt doar câteva, trebuie să le cauți ca să le identifici“, spune Iordache.

Mai mult decât atât, din totalul celor 9.000 de români care s-au înscris în acest program nici acum nu au primit toți banii. ,,M-am uitat pe site-ul AFM și am văzut că o dată pe lună mai bagă câte 50-100 de dosare. Ca orice proiect românesc, este făcut prost. Nu există criterii de departajare. Primul venit, primul servit. Ar fi putut să aibă criteriu de finanțare, inclusiv un criteriu de cofinanțare. Cu cât ești dispus tu ca beneficiar să scoți din buzunar pentru investiție, cu atât să te puncteze mai bine. În felul acesta, din bugetul pe care îl aveau reușeau să finanțeze și mai multe proiecte. Pe altă parte, este un program prin care statul își produce singur energie. Pentru o casă acest panou fotovoltaic nu este eficient, pentru că el este un sistem conectat la rețea, nu stochează nimic într-o baterie. Producția variază pentru aceste panouri. La ora 12-13 ai cea mai mare producție, când este foarte cald afară, dimineața e mai slab, seara e mai slab. Practic, e ca un clopot al lui Gauss. Atunci când este produsă o energie la capacitate maximă, în general, oamenii nu consumă energie, pentru că nu sunt acasă, cei mai mulți dintre români nu sunt acasă în intervalul 10-14, ci sunt la serviciu. Practic, toată această producție se injectează în rețeaua electrică. Ai spune că atunci când dai statului 100 kW, de exemplu, el îți dă înapoi tot atât și oarecum se compensează. Din păcate este fals, pentru că atunci când injectezi energie în rețea statul îți plătește doar 20 de bani pe kW, iar atunci când o consumi, o consumi cu cel puțin 1 leu pe kW, adică de cel puțin cinci ori mai mult. Statul practic spune <vă dăm niște bani, dar beneficiarul energiei este tot Electrica, care primește energie gratuit>, iar tu îți pui acoperișul la dispoziție. Din fericire există câteva inițiative în Parlament, depuse de Ministerul Energiei, pentru a exista o compensație cantitativă, adică kilowatt pe kilowatt. Dacă s-ar implementa această inițiativă, oamenii ar face-o chiar cu banii lor, pentru că și-ar scoate investiția în 5 ani, în timp ce acum o scoți în 20 de ani, cât este durata de viață a unui panou fotovoltaic”.

În România este, din păcate, doar o singură fabrică care produce astfel de panouri fotovoltaice. A mai fost una la Giurgiu, Altius Fotovoltaic, care din păcate, a fost vândută la licitație din cauza datoriilor. Cealaltă firmă este în Constanța. Din păcate, România produce foarte puțin, iar nevoia de a transporta din alte țări a devenit foarte scumpă. Transportul din China s-a scumpit chiar de 7-8 ori.

,,Nu am încredere în programele de finanțare de la Administrația Fondului de Mediu sau de la Guvern. Programul acesta prin care s-au montat panouri fotovoltaice a fost lansat în 2017 sau 2018 și au dat drumul la bani chiar în campanie. Un program similar, <Electric App> pentru companii, a fost lansat în anul 2020. S-au depus dosare, iar până astăzi nu este niciun dosar semnat, în timp ce în industrie este un haos total, nouă (românilor, n.r.) ni s-a triplat prețul la curent în jumătate de an. Un astfel de program pentru industrie ar fi fost în momentul acesta de ajutor, dacă era implementat cum trebuie”, mai precizează Iordache.

România este importator net de energie electrică, ceea ce este foarte periculos pentru stat, iar acum 5-6 ani eram exportatori. Cu toate acestea, există foarte multe proiecte pentru eoliene, unele chiar în Buzău, mai exact în localitatea Stâlpu.

Proiectele de energie eoliană și solară sunt „vedetele“ tranziției energetice, multe țări construindu-și acum strategii pentru a beneficia de noul val de investiții. România a avut deja un prim val de proiecte eoliene din care au rezultat circa 3.000 MW montați, toți pe uscat, care acum asigură peste zece la sută din producția locală de energie. De asemenea, partea de proiecte solare a asigurat investiții cu o capacitate de 1.400 MW. După aceste dezvoltări, România se află în pragul unui nou val de investiții.

Totuși, proprietarul Panosol are o altă părere: ,,Energia regenerabilă este bună, dar nu te poți baza pe ea. Dacă bate vântul merge, dar nu, nu”.