Educație

FOTO | Centrul Antidrog, campanie antifumat în școlile buzoiene

În luna noiembrie, specialiștii Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CPECA) Buzău derulează activități de informare adresate elevilor din județul Buzău, la Liceul Tehnologic ,,Mese­rii și Servicii”, Școala Postliceală ,,Florentina Mo­sora” și Liceul Tehnologic ,,Victor Frunză”.

Prin aceste activități, dar și prin și măsuri specifice, menite să informeze și să tragă un semnal de alarmă cu privire la efectele nocive determinate de fumat în general și la be­nefi­ciile renunțării la acest drog, CPECA Buzău mar­chează și „Ziua Națională fără Tutun”, aflată în calendarul speciali­știlor antidrog în a treia joi din luna noiembrie. Scopul evenimentelor derulate în această zi este de a sensibiliza populația în ceea ce privește beneficiul renunțării la fumat. De asemenea, specialiștii CPECA au înaintat o adresă către Ins­pectoratul Școlar Județean pentru diseminarea Campaniei privind informarea cadrelor didactice și des­fășurarea de activități de prevenire a consumului de tutun, în toate unitățile școlare din județul Buzău.

Campania antifumat se derulează în întreaga țară la nivelul centrelor antidrog. Astfel, Agenția Națională Antidrog (ANA), prin Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog, va desfășura o campanie de informare, sensibilizare și conștientizare cu privire la riscurile de sănătate asociate fumatului, 2021 fiind anul în care mesajul campaniei constă în angajamentul de renunțare la fumat. Tema campaniei naționale este în concordanță cu cea propusă anul acesta de Organizația Mondială a Sănătății pentru marcarea „Zilei Mondiale fără Tutun”, având ca mo­tto „De azi, mă las de fumat!” și ca temă „Beneficiile renunțării la fumat”.

Fumatul face 8 milioane de victime anual

Fumatul este responsa­bil pentru 8 milioane de decese anual. Studiile efectuate în perioada pandemiei COVID-19 au demonstrat că persoanele care fumează au o predispoziție mai mare decât nefumătorii de a dezvolta simptome mai severe de COVID-19, astfel încât milioane de fumători au luat în considerare renunțarea la fumat. Din 2019 până în prezent și în ­strâ­n­să legătură cu pandemia COVID-19, milioane de fumători au conștientizat importanța sănătății și riscurile la care se expun prin consumul de tutun.

Beneficiile renunțării la fumat sunt următoarele: în 20 de minute din momentul în care se renunță la fumat, scad tensiunea arterială și ritmul bătăilor inimii; în 12 ore, scade nivelul ­mono­xidului de carbon; de la două la 12 săptămâni, se îmbună­tățește circulația arterială și crește capacitatea pulmonară; de la una la nouă luni, se îmbunătățește capacitatea respiratorie și tusea tabagică se ­dimi­nuează; într-un an, riscul de boală coronariană se reduce la jumătate; între 5 și 15 ani de la renunțarea la fumat, riscul de infarct este egal cu al unui nefumător; în zece ani, scade riscul de cancer pulmonar, esofagian etc; în 15 ani, riscul de boală coronariană este identic cu al unui nefumător; crește speranța de viață odată cu renunțarea la fumat; persoanele care au suferit un infarct reduc cu 50 la sută șansele de a mai avea încă unul dacă renunță la fumat; renunțarea la fumat crește fertilitatea și reduce riscul nașterii premature.

După alcool, fumatul este pe locul al II-lea în topul drogurilor

La nivel național, potrivit rezultatelor ulti­mului studiu în populația generală (General Population Survey), realizat de Agen­ția Națională Antidrog în anul 2019, după alcool, fumatul țigaretelor cu tutun înregistrează cel de-al doi­lea nivel al prevalenței consumului de droguri în ­po­pulația României. Astfel, un procent de 58,3 la sută dintre cei intervievați au fumat cel puțin o dată de-a lungul vieții, 40,8 la sută dintre aceștia declarând că au fumat și în ultimele 30 de zile.

Între cele două sexe ­exi­stă diferențe semnificative în ceea ce privește comportamentul față de consumul experimental de tutun: 67,2 la sută este prevalența consumului în rândul populației masculine, față de 49,4 la sută în rândul celei feminine.

Segmentul cuprins între 25 și 34 de ani prezintă procentele cele mai ridicate pentru cei trei indicatori de prevalență: 61,2 la sută pentru consumul de-a lungul vieții, 46,8 la sută pentru consumul recent și 46 la sută pentru consumul actual. Valorile foarte apro­piate ale prevalenței consumului din ultimul an, ­res­pectiv în ultima lună (46,8 la sută, față de 46 la sută) indică menținerea într-o proporție mare a comportamentului de consum a celor care au declarat consum de tutun în ultimul an.

Cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 6 ani, iar media vârstei de debut este de 18,6 ani. Ana­liza vârstei medii de debut în consumul produselor din tutun indică faptul că aproape trei sferturi (71,1 la sută) dintre respondenți au declarat că au fumat pentru prima dată înainte de a împlini vârsta de 20 ani, pentru 12,4 la sută apariția acestui comportament întâmplându-se înain­te de împlinirea vârstei de 14 ani (12,4 la sută).

Indiferent de perioada de timp considerată pentru analiza prevalențelor, în mediul urban se înre­gis­trează valori mai mari, comparativ cu cele observate pentru populația din mediul rural (consumul experimental de tutun: 61,3 la sută, față 52,6 la sută; consumul de tutun în ultimul an: 44,2 la sută, față 36,3 la sută; consumul de tutun în ultima lună: 43,3 la sută, față 35,9 la sută).

În funcție de regiune, cele mai multe persoane care au fumat în ultimul an sunt din București-Ilfov (53,6 la sută), urmate de ­res­pondenții care locuiesc în zona de Nord-Est (43,3 la sută), zona de Nord-Vest (41 la sută) și în zona de Vest a țării (40,1 la sută), în timp ce cele mai mici procente s-au observat pentru populația din regiunea de Sud (26,2 la sută).

Pentru a proba necesitatea unei intervenții, cei care au fumat cel puțin o dată în viață au fost întrebați dacă au vorbit vreodată cu un cadru medical despre fumat și despre consecințele acestuia. Datele arată că 87,6 la sută dintre aceștia au menționat că nu au avut un astfel de dialog. Analiza răspunsurilor la această întrebare, în funcție de mediul de rezidență al subiecților, arată o pondere mai mică pentru res­pondenții din zona rurală (8,9 la sută față 13,9 la sută) de a solicita unui cadru medical informații referitoare la fumat și consecințele asociate acestui comportament.

Atitudinea față de fumat și percepția asupra consecințelor acestuia au fost măsurate prin exprimarea dezacordului, acordului total sau parțial față de cinci afirmații. În timp ce, 44,8 la sută dintre participanții la studiu au fost în acord total cu afirmația potrivit căreia voința este principalul factor care influențează renunțarea la fumat, doar 18,5 la sută sunt total de acord cu aplicarea măsurilor coercitive (interdicția fumatului).

Pentru a evalua ris­curile pe care le implică fumatul, fiecare respondent a fost întrebat în ce măsură crede că proximitatea față de o persoană care fumează prezintă vreun risc pentru sănătate. În majoritate (72,3 la sută), respondenții au fost de acord cu afirmația conform căreia fumatul dăunează sănătății celor din jur. La nivel individual, peste o treime (35 la sută) consi­deră că fumatul a mai puțin de 10 țigări pe zi nu reprezintă un risc pentru sănătate.

În absența datelor de la 5 țări (Danemarca, ­Lu­xemburg, Polonia, Slovenia și Suedia), la nivelul Uniunii Europene, prevalența consumului de tutun de-a lungul vieții variază de la 80,5 la sută (Franța), la 45,1 la sută (Malta). Cu o prevalență de 58,3 la sută, România ocupă locul al nouălea în clasamentul european.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker