Un public numeros s-a îmbarcat, la începutul acestei luni, într-o călătorie suprarealistă, am spune până la un punct, pe „o corabie” minunată, numită Galeriile de Artă „Ion Andreescu”, „punctul zero al artelor vizuale din România”, cum a fost numită de criticul, istoric și teoreticianul de artă Mihai Plămădeală. Este vorba despre un public format din tineri ai Liceului de Arte „Margareta Sterian”, precum și din artiști plastici consacrați, prieteni și alți iubitori de artă, care au participat la vernisajul expoziției de pictură „Terra mirabilis”, ce aparține artistului vizual Lisandru Neamțu.
Comparația cu o corabie a Galeriilor de artă nu este deloc întâmplătoare și a fost făcută de Mihai Plămădeală în contextul expozițional realizat de artistul plastic Lisandru Neamțu, un adevărat magician de albastru, care nu a ales deloc întâmplător această sală. „Este o expoziție făcută pentru acum și pentru aici. Suntem contemporani cu actul de geneză al operei de artă. Apropo de aceasta, nu este doar o expoziție cu lucrări bune. Este o expoziție bună pentru că lucrează ca instalație. Am văzut nenumărate expoziții proaste făcute cu lucrări bune. Este valabilă și reciproca, dar cel mai fericit caz este acela precum situația care ne-a reunit acum aici, o expoziție bună cu lucrări pe măsură”, a fost una dintre mărturisirile pe care le-a făcut celor prezenți la vernisaj Mihai Plămădeală. Lucrările pe care le veți vedea expuse la Galerii ne trimit cu gândul, așa cum remarca și criticul de artă, la o caravelă cu podeaua din lemn și spațiul compartimentat, care amintește de santină; de asemenea, și luminatoarele naturale din tavan amintesc de un submarin alb unde, spune criticul de artă, „veți găsi semne, simboluri, de la instrumente de navigație, sextant, busolă, compas, veți găsi semne creștine, semne ihtiologice, veți găsi lucruri spuse într-un fel care nu dublează într-un mod pictural”.
Mihai Plămădeală, în calitate de critic de artă, dar mai cu seamă de prieten al artistului vizual Lisandru Neamțu, cel care a invitat publicul buzoian în această fabuloasă călătorie, a ghidat în mare parte călătorii către „toate compartimentele corabiei”. El a făcut o incursiune în timp prin istorie și artă, pornind cu toate pânzele sus pe urmele lui Cristofor Columb, cu explicații despre ținuturi îndepărtate, hărți butaforice, hărți alegorice, hărți cu aspect heraldic, dar și despre dorințele oamenilor, despre năzuințele și împlinirile, și despre neîmplinirile lor, pe care le regăsim în operele de artă ale pictorului Lisandru Neamțu, care știe, spune criticul, „să le coroboreze cu călătoria metaforică alegorică a marilor descoperitori călători”. Este vorba despre minunata călătorie pe care orice iubitor de artă o poate face la Galeriile de Artă, încă două săptămâni de aici înainte, prin sala unde a fost vernisată expoziția „magicianului de albastru” Lisandru Neamțu, curatoriată de președintele Uniunii Artiștilor Plastici Buzău, Valeriu Șușnea, cel care i-a și adresat, de altfel, invitația de a expune la Buzău.
„Terra mirabilis”, o călătorie fără hărți precise
Pentru o mai bună orientare a publicului, teoreticianul de artă Mihai Plămădeală delimitează totuși niște trasee imaginare pentru expoziția vernisată la Buzău, denumită generic „Terra mirabilis”. Acest titlu amintește, spune criticul de artă, „de expresii precum Terra Incognita sau TerraNova. Nu doar că amintește. Am discutat și nu puțin cu artistul. Ea este o sursă de inspirație pentru domnia sa. Acest lucru a fost pus în cunoștință de cauză și în relație cu intenționalitatea sa, cu intențiile sale artistice, cu voința sa artistică. Tera Incognita (ținutul necunoscut), Nueva Tierra (tărâmul nou), Terra Mirabilis (ținutul minunat), această sintagmă face aluzie în mod direct la expresiile folosite de exploratori în general și de navigatori în particular. Este o expoziție care, declarativ și prin fapte, la nivel de morfologie, primar de vizualizare, se inspiră din hărțile de navigație ale Evului Mediu și Renașterii. Adică a acelor hărți care nu sunt întotdeauna foarte precise, nu neapărat din acele hărți care folosite de navigator împreună cu compasul și sextantul duc din punctul A în punctul B fără să ne rătăcească. Este vorba de un alt tip de hărți care au făcut carieră mai puțin în lumea navigatorilor și mai mult în lumea artelor vizuale”, spune criticul de artă.
Lisandru Neamțu este un caz aparte în arta contemporană, pentru că el „creează un anumit tip de suprarealism ale cărui mijloace sunt mijloace gestuale”. Artistul, mai spune criticul de artă, „a creat o inovație stilistică abordând o formă de suprarealism cu mijloace organice, care tind să se configureze în elemente geometrice. Pendulăm între un pseudo-expresionism geometric și unul organic și un suprarealism, o anumită formă a lui; v-am vorbit de confirmarea, infirmarea și impunerea unor reguli”, a explicat Plămădeală, care a citat și o definiție a suprarealismului aparținând lui André Breton – „Suprarealismului constă în exprimarea realităților superioare prin forme de alăturare altfel disprețuite, prin omnipotența imaginației și prin libertatea dezinteresată a gândurilor” -, despre care consideră că se potrivește ca o mânușă cu ce face Lisandru Neamțu în această expoziție.
„După 50 de ani începi să te gândești la maturitate artistică”
De altfel, artistul vizual Lisandru Neamțu vorbește de o maturitate artistică, o forță pe care o exprimă această expoziție, care are ca amprentă albastrul. „Sunt desfășurări pe dimensiuni ample, culori aproape de frumusețea tonală a albastrului. De ce albastrul? Pentru că e deja o marcă personală acest albastru. După o excursie făcută în Grecia, unde te poți bucura de un albastru extrem în raport cu albul și griul, mi-a rămas întipărită această stare de prospețime prin albastru. În expoziție regăsiți ca subiecte velierele, pânza întinsă de vânt, peisaje abstracte și semi-abstracte. Pictura mea e într-o zonă de gestual semi-abstract unde privitorul poate recunoaște elemente figurative care trimit cumva gândul spre o direcție care poate fi formulată ca subiect. Limbajul plastic este legat de șevalet, de pictură contemporană și acest pas al meu spre pictură monumentală să spunem că este dovada anilor pe care îi trăiesc acum, care sunt foarte intenși. După 50 de ani începi să te gândești la maturitate artistică, iar această expoziție să spunem că este un pas în această direcție pentru mine ca artist”, sunt câteva dintre gândurile pe care ni le-a împărtășit Lisandru Neamțu.
Un artist complex
Lisandru Neamțu este un artist complex, cu multă experiență, care și-a lăsat amprenta în mai multe direcții ale creației. De toate aceste realizări, ca de altfel și de aceasta din urmă, expoziția de la Buzău, s-au bucurat și părinții săi – Cella Neamțu, reprezentant exponențial al unei generații de aur în artele textile din România, și Costin Neamțu, un pastelist fără egal de trăiri și sfințenie – și familia sa, soția și fiul, care au fost prezenți la vernisaj. „Pentru că îi învățăm pe studenți toate tehnicile murale, de la frescă la mozaic la grafito, am lucrat în toate aceste tehnici cu mare drag. Am făcut și mozaic pentru locașuri bisericești, am făcut și frescă și, bineînțeles, grafito, care este o tehnică foarte dragă mie, fiind foarte apropiată de desen, de grafică. Și, dincolo de epiderma aceasta cromatică în expoziție, veți recunoaște o bază grafică a desenului la care țin foarte mult, un desen înțeles în sensul său de interpretare dincolo de academism, o înțelegere a realității în esența ei”, sunt câteva detalii ale activității sale pe care o creionează cu tușe fine artistul plastic.
Despre această complexitate a vorbit și președintele UAP Buzău, Valeriu Șușnea, care a făcut o trecere în revistă într-o cronică concentrată a activității sale foarte bogate, a expozițiilor, premiilor și colaborărilor internaționale, care nu sunt deloc puține. Putem spune că artistul vizual Lisandru Neamțu are în palmares importante premii și participări la expoziții colective sau personale, în plan național și internațional: Anglia, Olanda, Spania, China. Artistul a deschis numeroase expoziții personale la București, Mogoșoaia, Cluj, Brașov și Galați și a participat la numeroase expoziții de grup, manifestări naționale și internaționale (Istanbul, Milano, Seul, Londra, Haga, Beijing etc.). În Portugalia a participat la expoziția de grup „Desenându-l pe Pessoa”, organizată de Institutul Cultural Român Lisabona împreună cu Casa Memorială Frenando Pessoa din Lisabona și itinerată ulterior în numeroase alte localități. În prezent, artistul este cadru didactic al UNArte București. El a absolvit Academia de Artă din București în 1995, și de atunci și până în prezent a obținut numeroase premii: 2014 – Premiul SMB (Salonul Mic București) al Filialei de Pictură, București; 2014 – Diploma Aniversară a UNArte București; 2005 – Marele Premiu al Bienalei Internaționale de Gravură Experimentală de la Timișoara; 2004 – Premiul pentru tineret al Uniunii Artiștilor Plastici din Romania; 1995 – Marele premiu al Ministerului Culturii la „Salonul Moldovenilor” – București – Bacău – Chișinău.
