Cultură

FOTO / Ateliere despre artă, tradiție și… ecologie, la „Vergu Mănăilă”

Dintotdeauna arta s-a raportat la problemele societății, iar în prezent, problema ecologică este una dintre cele reale în epoca contemporană. Din acest punct de vedere, artistul este un observator, un comentator și critic al societății actuale, în general, dar mai ales un creator de direcții și parte din soluție de cele mai multe ori. Că așa stau lucrurile o dovedește atelierul organizat de Muzeul de Etnografie „Vergu-Mănăilă” dedicat meșteșugului vopsitului cu plante tinctoriale, cu ajutorul artiștilor vizuali Dana Dincă și Ramona Șercăianu și atelierul dedicat tehnicii inedite a eco-printingului, coordonat de conf. univ. dr. Daniela Frumușeanu, de la Universitatea Națională de Arte.

Cele două ateliere, desfășurate simultan, într-un spațiu special amenajat din curtea Muzeului de Etnografie „Vergu Mănăilă” au oferit elevilor de la Școala George Emil Palade Buzău – aflați într-o „Călătorie prin lumea vacanței” -, și câtorva adolescenți, coordonați de profesoara Veronica Constantin Malanca, ocazia de a face o incursiune în lumea tradiției populare, încercând să deprindă, sub îndrumarea celor doi artiști vizuali, meșteșugul vopsitului firelor de lână și a unor bucăți de țesătură din bumbac și lână netoarsă, cu plante tinctoriale. Pe de altă parte, copiii au mai avut ocazia și să-și realizeze propriile imprimeuri pe tricouri, folosind arta eco-printing, sub îndrumarea conf. univ. dr. Daniela Frumușeanu, care i-a instruit timp de câteva ore cum să decoreze materiale textile, prin imprimarea frunzelor și a florilor.

Această din urmă îndeletnicire a copiilor a fost spectaculoasă prin rezultatele obținute, dar i-a și conștientizat că pe lângă arta în sine mai este vorba și despre implicațiile ecologice pe care le oferă utilizarea unor astfel de procedee artistice. Procedeele folosite în cele două ateliere organizate la Muzeul de Etnografie „Vergu Mănăilă” constituie, spune conf. univ. dr. Daniela Frumușeanu, o „invitație în a recicla și o invitație în a ne încadra în această direcție a ecologiei textile în care trebuie să ne gândim cu ce ne îmbrăcăm, cu ce interacționează pielea noastră, privirea noastră, sufletul nostru. Este vorba despre o artă, dar și o modalitate de a trăi ecologic, cu mai puține deșeuri”. Copiii nu s-au lăsat invitați de prea multe ori în a pune mâna și a participa efectiv la realizarea propriilor lucrări de artă, invitația specialiștilor urmând a fi pusă în practică și acasă, spre exemplu, prin exersarea artei, a tehnicilor de lucru pe haine care ar putea fi recondiționate și împrospătate cu un imprimeu din plante care să le scoată din anonimat.

„Este direcția către care merge arta textilă în principal, adică înnobilarea suprafețelor textile prin intervențiile pe care artistul textilist în mod deosebit le face asupra articolelor vestimentare și nu numai. Copiii, indiferent de clasa în care se află, au fost extrem de receptivi și am interacționat foarte bine cu ei; au fost foarte încântați și rezultatele vorbesc de la sine despre această colaborare. La rândul meu, am fost foarte încântată și mulțumesc domnului director al Muzeului Județean, Daniel Costache, și doamnei Raluca Brașoveanu, care au organizat extraordinar de bine spațiul și întreg evenimentul. Eu am venit aici cu două absolvente, care sunt acum artiste cunoscute. Este vorba despre Dana Dincă și despre Ramona Șercăianu, cărora, de asemenea, le mulțumesc pentru faptul că au onorat, ca de fiecare dată, invitația adresată și de mine și de muzeu. Întotdeauna, când am ocazia, implic studenții, actualii studenți, absolvenții, ca și în acest caz, în acțiunile la care particip, pentru că o bucurie împărtășită o simți altfel decât pe cea trăită de unul singur”, spune conf. univ. dr. Daniela Frumușeanu.

De altfel, profesoara universitară știe, din experiențele acumulate de-a lungul anilor în atelierele la care a lucrat cu copiii și cu studenții, că „cei care participă la asemenea work-shopuri rămân cu amintiri foarte plăcute și cel mai important este că în timp, am observat cu mare plăcere, experimentează; văd asta din fotografiile pe care le primesc, fie din fotografiile din postările de pe Facebook, este un experiment care lasă urme foarte plăcute în sufletul nostru al tuturor. Este și o experiență utilă în același timp pentru că e plăcut și indicat să trăiești într-un interior și într-un mediu în care totul este natural, totul inspiră armonie echilibru și sănătate”.

Muzeograful Raluca Brașoveanu: „Copiii și-au exprimat dorința de a reveni”

Spațiul unde s-au petrecut cele două ateliere a fost amenajat cu multă creativitate și atenție la detalii de muzeograful Raluca Brașoveanu. Ea a împărțit spațiul în două fronturi de lucru despre și a făcut rost de plantele necesare vopsitului: „cu ajutorul artistelor vizuale Dana Dincă și Ramona Șercăianu, copiii au vopsit fire de lână, bucăți de țesătură din bumbac și lână netoarsă, folosind coji de ceapă, coji verzi de nucă, rădăcină de roibă, flori de mușcată, turmeric etc”, în cea de-a doua zonă, dedicată tehnicii inedite a eco-printingului, conf. univ. dr. Daniela Frumușeanu, de la Universitatea Națională de Arte i-a instruit pe copii cum să decoreze materiale textile, prin imprimarea frunzelor și a florilor. Aici „copiii au fost foarte încântați pentru că le-a fost oferit câte un tricou pe care l-au putut decora singuri, utilizând tehnica eco-printingului. La finalul atelierului, ei au primit din partea Muzeului de Etnografie «Vergu-Mănăilă»: diplome de participare, tricourile decorate și mostrele de lână și bumbac vopsite cu plante tinctoriale.

Ținând cont de reacțiile entuziaste ale participanților, considerăm că programul de educație muzeală oferit a fost un succes, copiii exprimându-și dorința de a reveni la muzeu”, spune muzeograful Raluca Brașoveanu.

O tehnică unde nimeni nu greșește

„În România, culorile obținute prin fierbere utilizate pentru vopsirea fibrelor de lână, bumbac, mătase, sunt pastelate. Culorile pe care le putem obține din flora României sunt temperate și au caracter de unicat. Niciodată nu vei nimeri fix aceeași cantitate de materie vegetală, nu vei culege fix la aceeași oră plantele. Solul suportă și el transformări care influențează dezvoltare a plantelor, deci au caracter de unicat vopsirile și te ajută că, indiferent ce combinație ai face, o să fie de succes. Vopsirea cu plante tinctoriale, indiferent când și cum ar fi făcută și oriunde ar fi făcut, creează un spectacol care bucură și pe cei mici și pe cei mari. În România nu obținem culori pure care să aibă o esență cromatică puternică, intensă. Cel mai la îndemână exemplu de colorant este turmericul pe care îl găsim în magazin. Nu are nevoie de ajutor pentru fixare. Se fixează fără mult ajutor, în funcție de fibră. Dacă este bumbac punem sare, dacă este lână și mătase punem oțet, și s-a fixat”, sunt câteva detalii pe care profesoara universitară le-a oferit pentru începătorii în meșteșugul vopsitului cu plante tinctoriale și al ecoprintingului.

„Între bine și rău”, lucrare aflată în colecția Muzeului Județean

Lucrare a conf. univ. dr. Daniela Frumușeanu, la Muzeul Județean Buzău

Profesoara universitară are foarte multe colaborări cu muzeele din țară și din străinătate. Chiar și la Buzău a venit cu expoziții personale de câteva ori, unele fiind organizate cu sprijinul Muzeului, altele cu sprijinul Filialei Uniunii Artiștilor Plastici. „Am  o lucrare chiar și în Muzeul Județean din Buzău. Face parte din colecția muzeului, care este cea mai mare și mai frumoasă colecție de artă decorativă din țară. Pentru aceasta  felicit conducerea Muzeului, pentru nu numai că păstrează cu sfințenie toate comorile trecute și actuale care reprezintă arta decorativă, dar au și updatat tot ce înseamnă prezentarea Muzeului, prezentarea fiecărei secții, introducând tehnologie avansată, ceea ce este un foarte mare lucru și un merit la domnului manager și a întregii echipe”, precizează aceasta.

Una dintre expozițiile sale a avut loc la Muzeul de Etnografie „Vergu Mănăilă”:  „Era o perioadă în care nu era nicio lucrare de artă populară în cadrul Muzeului; am beneficiat atunci de tot spațiul Muzeului și am venit cu o expoziție mare personală; cu această  am donat ocazie o lucrare pe care domnul director a ales-o. Ea se numea <Între bine și rău, între alb și negru>. Era vorba despre viață, despre trecut și prezent, mai ales despre zona metafizică. Este o lucrare de artă contemporană; chiar și expoziția s-a numit <Metafizic>”

Daniela Frumușeanu, de la Buzău, la Oradea

În momentul de față, se desfășoară o  expoziție de artă decorativă între clasic și experiment, în cadrul Bienalei de artă decorativă de la Oradea, o adevărată  provocare pentru artiștii vizuali. „Combinația dintre abordările clasice, tradiționale și experiment contemporan în domeniul complex al artelor decorative este un prilej binevenit de întâlnire cu așteptările unui public avizat, dar şi cu așteptările profesioniștilor din domeniu. Artele decorative – arte modelatoare de gândire şi sensibilitate, purtând o dimensiune reflexivă de modelare a celor care le practică şi totodată o dimensiune tranzitivă de comunicare, de difuzare a spiritualului şi esteticului în viaţa cotidiană, în vecinătatea ştiinţei, spiritualităţii si filosofiei! Ȋnscriindu-se ȋn aceastӑ notӑ, arta decorativӑ din România continuӑ sӑ uimeascӑ prin multitudinea și diversitatea reprezentӑrilor plastice, ȋn care convenţionalul se ȋmpletește cu neconvenţionalul, tradiţionalul cu modernul, într-un ansamblu omogen, echilibrat, indestructibil, capabil sa transmită privitorului emoţia şi mesajul autorului. Locaţie: Muzeul Ţӑrii Crișurilor și Galerii de Artă Reperaj-Cetate Oradea, România”, spune conf. univ. dr. Daniela Frumușeanu, în calitate de organiztor, alături de lect. univ. dr. Mihai Moldovanu – artist vizual (București), conf. univ. dr. Mihaela Tӑtulescu – artist vizual (Oradea), Radu Tȋrnovean – artist vizual (Oradea).

 

Articole similare