Cultură

FOTO / Amelia Papazissu, de la creator la colecționar de artă tradițională autentic românească

Muzeul Astra din Sibiu deține o parte din lucrările ei

Zilele acestea, până la Sărbătoarea Pascală, buzoienii pot vizita, la Galeriile de Artă din cadrul Centrului Județean de Cultură și Artă, o splendidă expoziție de artă populară tradițională din Ținutul Buzăului, mai exact de pe Valea Slănicului, intitulată „Credință și tradiție”. Ea aparține creatoarei de artă populară Amelia Papazissu, deținătoare a titlului de „Tezaur Uman Viu” acordat de UNESCO  în 2013.

Amelia Papazissu este creatoare de artă populară unică – și vorbim aici de  lucrările sale în păr de capră -, dar și un colecționar de artă populară tradițională din zona Văii Slănicului. Și, nu în ultimul rând, este și donator de artă tradițională către muzee.

Ea ne povestește că o parte din piesele sale de colecție au ajuns la Sibiu. Astfel, toate obiectele din căsuța de Buzău de la Astra au fost obiecte care au aparținut Ameliei Papazissu. „În momentul în care cei de la Muzeul Astra au achiziționat o căsuță de la Colți, atelierul de chihlimbar, și au dus-o în Muzeu, la Astra, am donat lucrări de artă tradițională pentru o cameră: cuvertură, cearceafuri, fețe de masă. Sunt obiecte din zona noastră. Au fost ale mele. O parte au fost achiziționate de dânșii. Anul trecut am donat două covoare mari, tot opere de artă, dar degradate, și le-am donat atelierului de recondiționare de la Muzeul Astra, tot pentru căsuțele de la Muzeu. Sunt bucuroasă că am lăsat o urmă undeva”, povestește Amelia Papazissu. Creatoarea și-ar dori ca pe viitor colecția sa să poată fi expusă într-un muzeu particular sau de stat, fiind o valoare inestimabilă de care să se bucure cât mai multă lume, și să atragă pentru Buzău cât mai mulți turiști din țară și din străinătate.

Ceea ce pot vedea buzoienii în expoziția de la Buzău este doar o parte din colecția pe care o deține. Dar lucrările sunt foarte valoroase prin semnificație, dar și prin vechimea lor. Sunt adevărate comori culturale. „Ceea ce ați văzut în expoziție (n.r., organizată la Galeriile de Artă)  sunt numai obiecte de artă tradițională vechi, de colecție. Expoziția conține scoarțele, care sunt așezate pe perete, iar  costumele populare tradiționale, în număr de  25,  sunt de pe Valea Slănicului, cinci costume fiind, însă, din alte zone ale țării. Mă refer la colecția de artă populară veche: am în jur de 50 de ii, 25 de costume tradiționale de pe Valea Slănicului și cinci costume tradiționale din alte zone ale țării. Pe lângă aceste piese de port popular mai am în jur de 35 de ștergare tradiționale specifice zonei Văii Slănicului. M-am gândit să colecționez de pe Valea Slănicului, deoarece am considerat că în felul acesta pot să promovez arta tradițională în toate târgurile sau la toate activitățile pe care eu le desfășor atât în județ cât și pe plan național. Am început să colecționez de prin anii ’80”, spune creatoarea populară.

Expoziția de la Galerii este prima vernisată de la declanșarea pandemiei. „Am avut în fiecare an expoziții. Am avut colecția etnografică de pe Valea Slănicului, am avut de 1 Decembrie; dar au fost fără vernisaj. Am avut în fiecare an, fiind sprijinită de Centrul de Cultură și Artă, împreună cu Andreea Tisloveanu, pentru că avem o colaborare foarte frumoasă și o să fie un viitor specialist în etnografie; ne ajută din ce în ce mai mult. E un câștig și pentru noi meșterii populari”, a povestit creatoarea.

Cum a devenit colecționar de artă populară

Amelia Papazissu se evidențiază în mod deosebit pentru că este un ambasador al artei tradiționale autentice românești, pentru că, în afară de faptul că a confecționat lucrări în păr de capră, ducând mai departe o artă tradițională unică cel puțin în România, a și devenit un colecționar care promovează prin tot ceea ce face arta tradițională autentică.

Povestea începe, după cum spune Amelia Papazissu, când se afla în căutarea unei ii și a colecționat primele ștergare țesute în casă. „M-am dus la Mânzălești să-mi cumpăr o ie. Am considerat că în momentul în care o să practic meșteșugul țesutului trebuie să am și costum tradițional. Aveam câteva costume moștenire de la mama soțului, de la soacra mea, dar am zis să fac rost și de o ie de Mânzălești. Am luat legătura cu o doamnă de la Mânzălești și am mers acasă la dumneaei. A dorit să mă servească cu ceva. Eu i-am spus că aș dori un pahar cu apă. A luat un pahar și un ștergar ca să șteargă paharul. Când am văzut ce operă de artă era, pentru că eu știu ce înseamnă să lucrezi de mână, i-am zis «Ce faceți, nu vă este milă? Cum să ștergeți paharul cu acel ștergar?». A spus că mai are câteva și nu are ce să facă cu ele. I-am spus că i le cumpăr sau cumpăr ceva în loc și să mi le dea mie, că eu le voi folosi în expoziție. A fost bucuroasă. Am cumpărat de la dânsa și ia și atunci mi-a venit ideea unei colecții. Am cumpărat de atunci când o ie, când un costum, când un ștergar și tot așa. Fiecare piesă are povestea ei, unicitate și frumusețe”, povestește Amelia Papazissu. În ceea ce privește promovarea pieselor populare și a tradiției, spune că a fost binecuvântată de Dumnezeu, pentru că a putut să facă acest lucru fiind invitată de muzee și prin participarea sa la foarte multe activități culturale din țară. „Am fost solicitată la Palatul Național al Republicii, prin ’86, să fac o expoziție și aveam nevoie de o maramă. Am mers atunci kilometri întregi. Tot  pe la Mânzălești am găsit, pe la o doamnă Dedu. Îmi aduc aminte că trebuia să cumpăr maramă pentru că trebuia să am la costumul tradițional.  Am avut foarte multe colaborări în țară cu Centrele Județene de Cultură și Artă și am participat la activitățile mari. Am fost la activități culturale aproape în fiecare județ. Cel mai mult am învățat ce înseamnă o colecție de artă populară de la Muzeul Astra, la Sibiu. Acolo am mers cu copiii la Olimpiada meșteșugurilor tradiționale; vreo 22 de ani am mers cu meșteșugul pe care îl practic, țesutul. Am dus copiii la concurs și, vizitând fiecare căsuță în parte, mi-a creat o stare de bine, o atracție. A fost o lecție”, își amintește Amelia Papazissu.

Cele mai vechi piese au 160 de ani

„Am un covor de 160 de ani. M-am chinuit o lună de zile, nu să recondiționez, dar cât de cât să arate bine. L-am avut aici, expus la Galerii. L-am avut expus și la Râmnicu Sărat, la Muzeul Municipal «Octavian Moșescu». Cel mai vechi obiect  de țesătură din colecție este covorul de 160 de ani. Mai am un preș din păr de capră. A venit în vizită la mine pe doamna Raluca Aftene, de la Televiziunea Română, TVR Iași, care a dorit să realizeze un documentar cu Tezaure umane vii și cu Ținutul Buzăului; dânsa mi-a explicat, văzând țesătura, un preș, că este cea mai veche de pe Valea Slănicului. Cu cât sunt mai vechi, cu atât sunt mai valoroase, mai ales să avem în colecție țesături vechi în păr de capră. E un lucru câștigat pentru România. Numai noi suntem recunoscuți având acest meșteșug în păr de capră. Doamna Adela Petre a fost recunoscută pentru prima dată. Eu am lucrat în același timp, dar am fost cunoscută un pic mai târziu, abia atunci când m-au remarcat cei la Muzeul Astra. Am fost invitată la Festivalul internațional de de eco-etno-film de la Slătioara, unde au venit reporteri și realizatori de filme despre arta tradițională a țărilor de pe cinci continente. Am participat la acel festival cu copiii și am avut o demonstrație de  țesut în păr de capră. Acolo a participat și un reprezentant al Ambasadei Coreei de Sud; atunci am trimis în Coreea de Sud două lucrări în păr de capră, ca, mai târziu, să aud că dânșii au fost inițiatorii titlului de  «Tezaure umane vii» la nivel mondial”, spune creatoarea buzoiană de artă populară.

Diplomă de excelență din partea Centrului Județean de Cultură și Artă 

Expoziția a fost vernisată în prezența directorului Centrului Județean de Cultură și Artă Buzău, Ion Oancea, care i-a și oferit Ameliei Papazissu, din partea instituției pe care o conduce, o plachetă în semn de recunoștință pentru activitatea pe care o desfășoară în județul Buzău. Au fost prezenți și i-au adresat cuvinte de recunoaştere nepreţuită, respectul pe care îl poartă pentru creațiile sale, dar și pentru activitatea sa de colecţionar de artă populară o serie de buzoieni care activează în domeniul cultural și educațional, precum consultantul artistic Raul Gâlmeanu, directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache, sociologul Gheorghe Petcu, custodele Muzeului „Timpul omului”, Cecilia Petrescu. Au mai  participat la vernisaj directorul Palatului Copiilor, Veronica Trandafir, Nina Stamate, și alți interpreți de muzică populară.

Singurele certitudini pentru poporul român sunt acum cultura, spiritualitatea și oamenii care reprezintă aceste lucruri; din acest punct de vedere îi îndemnăm pe buzoieni să vină să vadă ce înseamnă tradiție populară autentică,  ceea ce înseamnă colecție de artă populară  și să se bucure cât timp avem de tezaurele noastre umane vii”, a spus consultantul artistic Raul Gâlmeanu.

La rândul său, directorul Muzeului Județean, Daniel Costache, a spus în alocuțiunea sa că „Valea Buzăului este o microregiune etnografică de sine stătătoare în tot ceea ce înseamnă evoluția culturală și etnografică a întregului spațiu românesc”  pe care „Amelia Papazissu reușește să o aducă în prim plan”. De asemenea, Costache a subliniat că expozițiile de genulcelei aparținând creatoarei de artă populară Amelia Papazissu, care sunt cu specific etnografic „sunt cele care se simt și se trăiesc”.

Sociologul Gheorghe Petcu a amintit în discursul său de contribuția pe care creatoarea de artă populară a avut-o în enciclopedia pe care a coordonat-o despre „Tradiții, legende, obiceiuri, datini, mituri, arhitectură, turism, credințele țăranului român despre cer și stele”, dar și despre evenimentele culturale la care a invitat-o în semn de prețuire, cea mai recentă fiind cu ocazia lansării din toamna anului trecut a cărții despre Doamna Neaga.

Cecilia Petrescu a subliniat extraordinara valoare pe care o poartă colecția expusă de Amelia Papazissu. „Expoziția de astăzi este extrem de valoroasă pentru faptul că prezintă costume autentice și tradiționale”.

Articole similare