FOTO / Ce spune buzoianul apreciat de împăratul Japoniei despre cum poate fi România independentă energetic câteva sute de ani

Toată luna aprilie  biografia prof univ. dr. Dumitru Mănoiu și fotografia acestuia s-au aflat în absolut toate școlile și sălile de clasă din municipiul Buzău. Acest lucru a fost posibil datorită proiectului derulat de Primăria Buzău, intitulat sugestiv „Zilele personalităților buzoiene de ieri și de azi”, un proiect lansat de primarul Constantin Toma în urmă cu șapte ani și care se desfășoară și astăzi.

Este vorba despre un buzoian, care vorbește în premieră de independența energetică a României. El spune că, potrivit descoperirilor făcute împreună cu echipe de cercetare, saprofitul, un gel detectat pe fundul Mării Negre, prelucrat potrivit metodelor brevetate, ar putea asigura independența energetică a României în următorii 430 de ani.

Buzoianul este singurul român care a fost primit de împăratul Japoniei, Hirohito, și singurul român care a primit o medalie de onoare a orașului Tokyo. El a fost apreciat  pentru prestația sa academică, dar și pentru contribuția sa de întărire a relațiilor dintre România și Japonia, și prin modul prin care a facilitat vizita prințului moștenitor al Japoniei Akihito și a prințesei Michiko, moment de start al noilor relații dintre România și Japonia.

Buzoianul se numește Dumitru Mănoiu și s-a aflat zilele trecute la Buzău, la invitația primarului Constantin Toma, pentru a se întâlni cu elevii din municipiu în cadrul proiectului Zilele personalităților buzoiene de ieri și de azi”.

Întâlnirea a avut loc la Centrul Iazul morilor, lucru deloc întâmplător, după cum a mărturisit chiar primarul Constantin Toma. „Am căutat să găsim ultima moară de apă care mai funcționa sau care a funcționat în municipiul Buzău. Ultima moară a funcționat până în anul 1940. Și am mers cu domnul Nicoară să vedem dacă a mai rămas ceva din aceasta, o masă a morarului, să ne inspirăm să realizăm acest proiect (n.r., Iazul Morilor). Aici erau 83 de garaje ruginite, care erau folosite la orice altceva în afară de garaje. Am zis să facem această clădire, care este realizată chiar pe lângă cursul Iazului morilor”, a relatat primarul cum s-a ajuns la actuala locație a Centrului „Iazul Morilor”, unde a fost invitat să vorbească elevilor  buzoieni prof. univ. dr. Dumitru Mănoiu, la acest proiect,  pentru a vă da niște modele remarcabile.

Cine este Dumitru Mănoiu

Dumitru Mănoiu, așa cum îl descrie doctor în istorie Adrian Marius Nicoară,  este o personalitate excepțională născută pe meleaguri buzoiene, pe 29 aprilie 1947. A făcut școala primară în satul natal, la Tega, astăzi Pănătău. A urmat cursurile actualului Colegiu Național „B.P. Hasdeu” și a absolvit Institutul Politehnic de atunci, în secțiunea de chimie, parcurgând etapele de pregătire de la Licență la doctorat în inginerie chimică, pe care îl obține în 1979, la Institute of Technology, în Japonia. A urmat, mai spune dr în istorie Marius Nicoară despre Dumitru Mănoiu, la Barcelona, o recunoaștere în domeniul managementului. „Ca și activitate profesională, a făcut parte din colectivul de cercetare al instituțiilor ploieștene, urcând în treptele profesionale până la cea de cercetător științific principal, echivalent al prof. univ. dr., așa cum este legislația de astăzi. Dumnealui a fost profesor asociat atât în Japonia la Institute of Tehnology.

În alocuțiunea pe care a avut-o, Dumitru Mănoiu a prezentat în linii mari, și cu multă modestie, drumul său către succesul profesional, care îl înscrie pe lista  marilor personalități ale României.

El și-a început relatarea cu referatul realizat de un geolog, în care a scris despre zăcămintele din Marea Neagră și care i-a atras atenția lui Dumitru Mănoiu. „Acel geolog a studiat sedimentele din Marea Neagră. În acel studiu am văzut ceva uimitor pe care nimeni nu l-a observat și nu i-a dat importanță. Pe fundul Mării Negre, pe lângă sedimentele clasice și depozitele de gaze și de petrol, există ceva care seamănă cu o piftie și se numește sapropel. Eu am văzut în acest gel o posibilitate absolut excepțională ca să îl prelucrăm. S-a înființat o companie multinațională <Marine Resources Exploration International>, cu capital olandez și american, în care departamentul de cercetare de la Rompetrol ne-am mutat. Am adus încă 67 de specialiști din afara țării, geologi, geochimiști, chimiști, ingineri, ingineri metalurgiști, ingineri de procese bio. Am făcut partea de explorare, am văzut ce se găsește pe fundul mării. Pe fundul mării se găsește acest saprofil care prelucrat după tehnologiile care au fost brevetate, se poate asigura independența energetică a României pentru 430 de ani”, povestește cercetătorul buzoian.

Proiectul de exploatare a fost făcut cunoscut și firmele mari au fost interesate de el. Una dintre ele, o firmă partener OMV Petrom, de exploatare a gazelor, a fost de asemenea interesată. Până la urmă, nici până acum nu a avut nimeni curaj să pună în aplicare acest proiect, concluzionează cercetătorul buzoian. Există însă astăzi, mai spune cercetătorul, la nivel foarte înalt, pentru o investiție de tip joint-venture a statului și a unei firme străine. „Firma străină a venit cu propunere de finanțare, astfel încât să se pună bazele celui mai mare proiect european, de 27 de miliarde de euro, care să fie construit lângă platforma rafinăriei Midia, complex care va asigura necesarul de carburanți ai României timp de 430 de ani. Are o componentă de metalurgie, pentru că acest gel care este ca un bitum imatur are o componentă anorganică, care conține metale de o valoare excepțională”, a explicat Dumitru Mănoiu, care a afirmat că aceste proprietăți deosebite îi conferă valoare, atât din punct de vedere strategic, și din punct de vedere militar. El poate asigura și necesarul de magneziu și de aluminiu pentru toate țările din Uniunea Europeană.

Un alt moment important din cariera sa pe care cercetătorul a dorit să-l împărtășească elevilor buzoieni a fost experiența sa din Japonia când a mers pentru doctorat, post doctoral cercetare și profesor asociat. „Pe timpul acela, în anii 70, era imposibil să mergi la o bursă peste hotare. Am avut o șansă extraordinară pentru că am publicat niște articole și în una dintre reviste am prins un anunț că, la Budapesta, se organizează un concurs UNESCO pentru burse în domeniul ingineriei chimice la Institutul Tehnologic din Tokyo. M-am înscris într-o excursie, am participat la acel concurs. Am reușit al doilea. O braziliancă- cu care încă mai țin legătura- a obținut punctajul maxim. Am plecat la curs în Japonia. Spre surpriza mea, într-un timp scurt am reușit să învăț limba japoneză și tot spre surpriza mea, profesorul care îmi era mai întâi îndrumător, a văzut că are de învățat de la mine fel de fel de chestiuni de laborator, de metodologie în a cerceta și la scurt timp după ce am dat examen de atestat de limba japoneză, am devenit profesor asociat și mult timp, până am devenit director general al Rompetrol și nu am mai avut timpul necesar să merg să predau acolo, în fiecare an mergeam și presam la studenți la la masteranzi un curs punctual, respectiv: progrese în domeniul sintezei organice de hidrocarburi nesaturate, conversie selectivă de hidrocarburi în cataliza omogenă sau eterogenă. Când am ajuns la Rompetrol, timpul nu mi-a mai permis”, a rememorat pentru cei prezenți timpul petrecut la universitate în calitate de doctorand și apoi de profesor, în Japonia.

Cariera sa a fost încununată de multe premii, onoruri. Unul dintre cele mai prețioase, spune cercetătorul buzoian, este cel primit în anul 2000, care reprezintă o recunoaștere a progresului din domeniul catalizei omogene , fiind singurul din lume care a reușit să dezvolte ceea ce Constantin Nenițescu  concepuse.