Pentru creștin-ortodocși este „Săptămâna Mare”, ultima săptămână din postul Sfintelor Paște, numită și „Săptămâna Patimilor”. Specificul săptămânii Sfintelor Pătimiri, care în acest an este între 18 și 24 aprilie, îl reprezintă slujbele Deniilor.
În fiecare zi din această săptămână, Sfintele Evanghelii și cântările de la slujbe ne propun spre meditație evenimente din ultimele zile din viața pământească a Domnului: Cina cea de Taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani, trădarea, arestarea, judecarea, răstignirea și îngroparea Sa. Toate acestea au dobândit sens prin Învierea Domnului.
La denia din ziua de luni, 18 aprilie, este pomenit Iosif, fiul cel mic al patriarhului Iacov, vândut de frații săi pentru 30 de arginti. El reprezintă preînchipuirea Mântuitorului Iisus Hristos, trădat și vândut mai târziu de Iuda tot pentru 30 de arginți.
Marți, 19 aprilie, se va face în biserici pomenirea celor zece fecioare. Este o pildă care are menirea să ne ține trează datoria de a trăi permanent în Hristos. Mesajul ei este acela de a trăi permanent potrivit valorilor Evangheliei Mântuitorului Iisus Hristos.
Miercuri, 20 aprilie, la slujba deniei se va face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului înainte de Patimi. Femeia păcătoasă este simbol al omului păcătos care se îndreaptă. Gestul ei a anticipat ungerea Trupului Mântuitorului cu miresme și înmormântarea acestuia.
Joia Patimilor, 21 aprilie, este închinată de creștinii ortodocși amintirii a patru evenimente deosebite din viața Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, o pildă de smerenie, Cina cea de Taină la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii (Împărtășania), rugăciunea arhierească și începutul patimilor prin vinderea Lui.
Vineri, 22 aprilie, vor fi pomenite Sfintele Pătimiri ale Domnului. Pătimirile Domnului sunt sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare. Vineri la prânz va fi oficiată slujba vecerniei în timpul căreia este adus în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf, moment care reamintește așezarea în mormânt a Domnului. Seara se oficiază denia prohodului Domnului care reprezintă slujba de înmormântare a Mântuitorului, Iisus Hristos. Cântările prohodului, deși ar trebui să fie triste, totuși acestea au un mesaj optimist care anticipează Învierea Domnului. În Vinerea Mare nu se mai slujește Sfânta Liturghie, se ține post negru și nu se lucrează. Ultima etapă din ziua de vineri este Prohodul Domnului. Vineri seară, la sfârșitul slujbei se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf, pe sub care trec apoi toți credincioșii.
În Sfânta și Marea Sâmbătă prăznuim îngroparea lui Hristos cu trupul și pogorârea la iad cu dumnezeirea pentru a ridica din stricăciune la viața veșnică pe cei din veac adormiți.
În ziua Sfintei Învieri, Biserica ne îndeamnă: „În Ziua Învierii să ne luminăm cu prăznuirea și unii pe alții să ne îmbrățișăm și să le zicem frați și celor ce ne urăsc pe noi și așa să strigăm: Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”.
Potrivit credinței, în această săptămână se ține și post negru în Vinerea Mare. Se spune că postul negru te ajută să fii sănătos și te va feri de necazuri și nevoi tot anul. În această săptămâna se ajunează până spre seară.
În Săptămâna Patimilor trebuie să ținem cont de câteva rânduieli creștine: respectarea cu strictețe a postului, nu se fac lucruri importante în gospodărie, se face curățenie în casă și curți, nu se muncește la câmp, se fac sau se cumpără haine noi pentru sărbătoare, împărtășirea la biserică, iertarea reciprocă între oameni.
Potrivit credinței, postul negru este ținut pentru a ne feri de boli. Se spune că postul negru te ajută să fii sănătos și te va feri de necazuri și nevoi tot anul. În această săptămâna se ajunează până spre seară.
În Joia Mare, creștinii merg la biserică să se spovedească și să se împărtășească. Tot în această zi se vopsesc ouăle, iar în Sâmbăta Mare se coc pasca și cozonacul, care vor fi duse la biserică în Noaptea de Înviere, pentru a fi sfințite.
