Timp de două zile, 9 și 10 noiembrie, la Muzeul Județean Buzău se desfășoară a XX ediție a sesiunii de comunicări științifice „Milenii tezaurizate. Creație și spiritualitate”. Comunicările științifice și discuțiile circumscrise temelor se desfășoară pe două secțiuni : „Preistoria Carpaților de Curbură și a zonelor învecinate” și „Habitat și morminte din epoca fierului”.
La această activitate științifică, alături de specialiștii muzeului, participă invitați de la mai multe instituții de profil din România, printre care: Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, București; Institutul de Arheologie Iași; Universitatea „Al.I. Cuza” Iași, Centrul de Cercetări Antropologice „Olga Necrasov”, Academia Română – Filiala Iași; Universitatea București, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Complexul Muzeal Național Curtea Domnească, Târgoviște; Muzeul Județean Teleorman, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Bacău, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Sfântu Gheorghe, Muzeul Vrancei; Complexul Muzeal Național Neamț, Muzeul Județean Argeș, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj Napoca, Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova, Muzeul Județean Ialomița, Muzeul Municipiului București. Vor fi prezenți la Buzău pentru a participa la activitatea menționată și colaboratori fideli ai muzeului, reputați cercetători din Republica Moldova (de la Universitatea de Stat din Moldova), Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Institutul de Cercetări Bioarheologice și Etnoculturale, Chișinău.
Buzoienii sunt invitați să participe la aceste comunicări științifice, intrarea fiind liberă.
Despre acest eveniment, care se întâmplă odată pe an la Buzău, ne-a oferit informații, în cadrul unui interviu, în calitate de organizator, directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache.
Reporter: Ce se întâmplă în cele două zile la Buzău?
Daniel Costache: Timp de două zile, Muzeul Județean Buzău va fi locul unde arheologi și cercetători din diferite muzee și institute de cercetare din România vor comunica rezultatele propriilor cercetări arheologice, săpături pe teren, rezultate ale cercetărilor interdisciplinare; se va vorbi practic cam tot ce a însemnat din punct de vedere al cercetării arheologice în România, în ultimul an. Comunicările științifice se vor prezenta zilele acestea la Buzău și ulterior se vor constitui într-un volum științific pe care o să-l prezentăm anul viitor, la această sesiune.
Rep.: Volumul științific va fi împărțit pe cele două teme așa cum este și simpozionul?
D.C.: În principiu, lucrările care vor fi trimise spre publicare nu sunt numai cele ale participanților la simpozion, la reuniune, pentru că mai sunt colegi care ar fi vrut să fie alături de noi în aceste zile, fizic, dar, din diferite motive, acest lucru nu a fost posibil, însă vor trimite materiale pentru că așa s-a întâmplat de fiecare dată. Volumul va fi mai bogat cu materiale științifice decât susținerea din sală.
Rep.: Aveți peste 40 de invitați! Cum ați făcut selecția?
D.C.: „Milenii tezaurizate” organizată de Muzeul Județean Buzău este o reuniune științifică așteptată de cercetători. Sesiunea are un renume în zona cercetării științifice, în zona cercetării arheologice din România și reunește arheologi, specialiști în domeniile lor de activitate. Numărul de invitați, de specialiști, în principal este ales în funcție de tematicile pe care Secția de Arheologie a Muzeului Județean Buzău le stabilește pentru a fi abordate din punct de vedere științific. Așa cum ne-am redimensionat activitățile și programele din ultimii ani, avem în vedere și redimensionarea acestei reuniuni științifice, cu îmbogățirea prin discuții în cadrul altor secțiuni.
Rep.: Ce aduce nou această reuniune științifică?
D.C.: Fiecare reuniune științifică aduce rezultatele la zi ale cercetărilor, iar cercetarea arheologică este un domeniu dinamic, de la cele arheologie sistematice până la prestările de servicii de interes arheologic și aici ne referim, în primul rând, la cele mai mari proiecte de infrastructură care sunt în lucru în România. De aceea, astfel de reuniuni sunt îndeaproape urmărite și la fel facem și noi cu sesiunile organizate de alte muzee, de toți specialiștii din țară. Lucrările care vor fi susținute aici până în momentul publicării vor fi citate ca fiind susținute aici, ulterior, vor apărea în numărului următor din revista „Musaios”. Revista este de o importanță foarte mare deoarece are circulație internațională. Revista „Musaios” a Muzeului Județean Buzău, revista Secției de Arheologie se regăsește în marile biblioteci ale României, ale Europei și ale lumii în general; este o lucrare în categoria B plus și se află în bazele de date din Statele Unite și Central and Eastern European Online Library din Germania. De aceea, ceea ce se întâmplă zilele acestea la Buzău va avea, într-un timp aproape real, diseminare la nivel mondial. Cercetarea arheologică de pe teritoriul județului nostru este bine cotată, bine văzută la nivel național și internațional. Specialiștii muzeului nostru au fost conectați tot timpul cu ceea ce se întâmplă în alte județe, din punct de vedere al cercetării arheologice, iar eu, ca arheolog – sunt cercetător de meserie -, am participat la astfel de reuniuni științifice, iar în calitate de manager, am încurajat participarea la astfel de reuniuni științifice și pe teritoriul țării și în afara țării. Doar având experiențe cu colegi de breaslă poți să te dezvolți profesional și în al doilea rând științific în interesul promovării patrimoniului propriu. Informațiile pe care noi le transmitem vizitatorilor în sălile de expoziție, poveștile despre care putem vorbi în fața unei vitrine ore întregi ele își trag seva din rezultatele, cercetării arheologice.
Rep.: Ati dezvoltat în ultimii ani partea de volum științific a muzeului!
D.C.: Muzeul Județean scotea, de tradiție, două publicații. Este vorba despre revista „Musaios”, a Secției de Arheologie și revista „Analele Buzăului”, revista Secției Istorie. În 2019 am reușit să scoatem primul număr al unui catalog de restaurare care astăzi este în lucru la numărul trei și sunt restauratori din peste 40 de instituții muzeale și laboratoare de cercetare din România care vor publica în catalogul nostru. Tot din 2019 am început să publicăm și carte științifică care fie este semnată de renumiți cercetători buzoieni, fie este carte științifică semnată de cercetători din orice alte coluri ale țării, dar care tratează subiecte legate de trecutul istoric al județului Buzău. Aș aminti câteva dintre ele: lucrarea profesorului Radu Harhoiu, „Huni şi goţi hunici la Dunărea de Jos”, lucrarea profesorului Laurenţiu Ștefan Szemkovics care tratează Tezaurul de la Pietroasele, Diadema de la Gherăseni, a doua carte a profesorului „Județele Buzău și Râmnicu Sărat în documentele de la Constantin Brâncoveanu”, care tece prin toată perioada lui Constantin Brâncoveanu din punct de vedere al actelor administrative , toate erau inedite și unde am găsit informații despre moșia Vergu-Mănăilă, despre casa Vergu Mănăilă de astăzi unde funcționează Muzeul de Etnografie cu același nume. Una dintre lucrările de referință publicate în cadrul acestui program este lucrarea lui Mihai Constantinescu și anume „Începuturile Culturii Monteoru”, fructificarea săpăturilor de la Năeni, Zănoaga Cetatea 2. Aceste volume pot fi achiziționate de la standurile muzeului, pot fi însă și achiziționate prin sistemul online de pe site-ul muzeului; sunt însă câteva titluri care nu mai sunt disponibile.
Rep.: Cu ce teme vine Buzăul la această sesiune de comunicări științifice?
D.C.: Buzăul are două teme principale pe care le va aborda în cadrul acestei reuniuni științifice. Este vorba despre participarea în cadrul proiectului de cercetare „Hill lands”, unde suntem parteneri alături de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, alături de Muzeul Brăilei, Muzeul Vrancei, proiect cercetare care în zona Buzăului s-a derulat pe 2019, 2020 ( mai puțin) 2021 2022, pe zona Văii Buzăului, dar nu numai; este un proiect cu rezultate din punct de vedere al cercetării științifice. Au fost identificate noi situri, au fost identificate noi zone cu potențial arheologic extraordinar; de exemplu, așezarea de la Valea Lupului, pe care toată lumea o cunoștea din literatura de specialitate, însă odată începute săpăturile acolo s-a dovedit a fi un sit de o importanță nebănuită la propriu. De asemenea, cercetări pe care nu le-am fi putut iniția în afara unui astfel de proiect la așezarea de la Piatra Rotării. A doua direcție este prezentarea principalelor rezultate obținute în urma săpăturilor arheologice sistematice de pe șantierele de tradiție ale Muzeului Județean Buzău. Este vorba despre săpăturile de la Pietroasa Mică, Gruiul Dării, singurul sit de pe teritoriul județului nostru, de fapt singurul sit din toată zona de Subcurbură a Carpaților, care beneficiază de trei monografii; săpăturile de la Cârlomănești, Cetățuia, de la Cârlomănești la Arman, de la Cetatea dacică și așezare în Epoca Bronzului, de la Târcov , de pe teritoriul comunei Pârscov. Aceasta va fi cea de-a doua direcție prezentată de Muzeul Județean Buzău. Interesant este că din an în an observăm o utilizare pe scară tot mai largă a cercetărilor arheologice secondate de studii interdisciplinare de tot felul, de la analize de sol până la analize pe materialele de interes arheologic rezultate în urma săpăturilor arheologice.
Rep.: Aveți un invitat alături de dumneavoastră la deschiderea sesiunii științifice, care a lăudat activitatea științifică a Muzeul județean !
D.C.: Este vorba despre domnul profesor Valeriu Sîrbu, unul dintre numele grele ale cercetării arheologice din România. Este un profesor căruia într-un fel sau altul, la un moment dat, indiferent de școala de arheologie în care ne-am format, i-am trecut prin mână. Pe șantierul de pietroasa Mică Gruiul dării este unul dintre arheologii aproape neobosiți din România cu rezultate pe plan național și internațional, profesor asociat la Sorbona, un cercetător care timp de 21 de ani ne-a făcut cinste județului că lucrat aici, a venit și astăzi alături de noi, un profesor și un cercetător căruia noi câțiva colegi din cadrul colectivului științific al Muzeului Județean Buzău îi datorăm multe, pentru că atunci când a fost momentul ne-a sprijinit, când am avut nevoie ne-a dojenit și ne-a format. A fost angajat al Muzeului „Carol I”, al Brăilei, foarte multă vreme director adjunct acolo, iar acum lucrează la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București.
Rep.: I-ați invitat pe buzoieni. Când să vină?
D.C.: Oricând în timpul programului care cu ajutorul dumneavoastră a fost făcut public. Toți cei care vor să afle lucruri noi, care vor să afle un punct de vedere științific despre o problematică ce ține de cercetarea arheologică poate să vină pentru că este singura dată în an când la Muzeul Județean Buzău ai mulți cercetători, care dezbat probleme de cercetare arheologică, de rezultatele cercetării arheologice.
