România rămâne cu doar două fabrici de zahăr. Una este la Buzău

Fabrica de zahăr de la Luduș se închide definitiv, după o istorie de 62 de ani. Sute de fermieri din nouă județe ale Transilvaniei reuniți în Asociația Cultivatelor de Sfeclă de Zahăr „Beta” solicită ministrului Agriculturii, Petre Daea, să facă ceva pentru a salva fabrica, măcar în ultimul ceas.

Societatea este deținută de grupul francez Tereos, cel mai mare producător de zahăr din Franţa, care a intrat pe piaţa românească în 1992. Miercuri, cei 150 de angajați au fost anunțați că vor fi disponibilizați. Închiderea fabricii cu o istorie de peste 60 de ani a fost determinată de faptul că activitatea nu a mai fost rentabilă după liberalizarea pieței și eliminarea cotelor de zahăr începând din 2017, precum și din cauza costurilor ridicate cu producția. După închiderea fabricii de la Luduș, România va mai rămâne doar cu două fabrici de zahăr, la Roman și Buzău. În fabrica de la Roman se procesează zahăr din sfeclă și zahăr brut din trestie, în timp ce la Buzău se face doar rafinare de zahăr brut din trestie. Cele două fabrici sunt deținute de grupul austriac Agrana. Oprirea producției acestei unități este cu atât mai de impact, cu cât România produce anual circa 100.000 de tone de zahăr din sfeclă și importă 200.000 de tone, conform datelor INS.

De ce nu s-a făcut nimic pentru fabrica de la Luduș

Adrian Chesnoiu, fostul ministru al Agriculturii, a negociat cu managementul companiei Tereos România cumpă-
rarea fabricii de către stat prin Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea şi continuarea activităţii de cultivare a sfeclei de zahăr în zonă şi, implicit, păstrarea locurilor de muncă ale salariaţilor din fabrică. Tranzacţia urma să fie semnată la 1 iulie 2022, dar miniştrii Agriculturii s-au schimbat, astfel că înţelegerea nu a mai fost respectată. Într-un răspuns primit de reprezentanții fermierilor de la Ministerul Agriculturii se susține că preluarea fabricii prin Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea nu a fost posibilă în condițiile în care aceasta nu era operațională și nu putea să participe la finalizarea tranzacției.