Economic

Exportăm miere de calitate și importăm una contrafăcută

România importă anual între 3.000 și 6.000 de tone de miere, deși țara noastră se clasează printre fruntașe în Uniunea Europeană, atât la producția de miere, cât și la numărul de stupi. Astfel, o cantitate însemnată de miere vrac de foarte bună calitate părăsește țara noastră, iar noi aducem din afară multă miere contrafăcută, susține președintele Asociației Cres­cătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

Așa se face că între 30 și 35 la sută din consumul intern este de proveniență străină, adesea, de calitate îndoielnică. Deși ne-am putea acoperi necesarul intern din producția anuală de miere, țara noastră preferă produsele de import. Nici românii nu sunt mari consumatori de miere, după cum indică statisticile, iar cel mai adesea, aceștia preferă zahărul ca îndulcitor în defavoarea mierii, deși acesta este mult mai nociv. Astfel, la nivel național, consumăm zilnic 70 de grame de zahăr și doar 3 grame de miere. „Este un paradox că România importă anual între 3.000 și 6.000 tone de miere, adică aproape 30-35 la sută din consumul intern, cred că în toate țările europene mișcarea mierii este controlată de către agenții economici care sunt implicați în această activitate (…) Important este și cât se consumă. Dacă noi astăzi încă nu am ajuns la 800-900 grame de miere anual (pe cap de locuitor n.r.), în țările Uniunii Europene, în Elveția, se consumă peste două kilograme și chiar mai mult. Cred că acesta este indicatorul cel mai important: consumul de miere pe cap de locuitor. Europa este și cel mai mare importator și cel mai mare consumator de miere și importă aproape jumătate din consum”, a declarat Ioan Fetea, citat de Agerpres.

Pentru anul 2021, producția de miere se anunță una generoasă, dar nu spectaculoasă, față de anii precedenți. Astfel, se vor obține 17.000-18.000 de tone de miere anul acesta, cu 50-60 la sută mai multă față de 2020, dar au fost și ani în care s-a ajuns la 30.000 de tone.

Cum se prezintă situația la Buzău

Județul Buzău a obținut o cantitate de 951 de tone de miere anul trecut, dar apicultorii buzoieni înregistrează pierderi anul acesta, din cauza lipsei fondurilor și a secetei. Un apicultor din Calvini, Nicușor Hagiu, mărturisește cât este de greu să crești albine în aceste condiții. Acesta îngrijește o sută de familii de albine într-un camion apicol și spune că este o muncă destul de laborioasă. Haosul schimbărilor climatice, pășu­natul intensiv înainte ca fânul să înflorească, dar și pesticidele aplicate lanurilor, au reprezentat unele dintre motivele de îngrijorare pentru apicultori. „Anul trecut, neavând o iarnă adevărată, au fost multe ferestre, au ieșit la zbor ca și cum a venit primăvara și asta le-a obosit (…) Salcâm am avut foarte puțin, iar cel care a fost nu a fost unul de calitate. Toți apicultorii așteaptă salcâmul, deoarece este o miere căutată, este o miere care are și un preț mai bun. Rapița a avut zone unde s-au făcut câteva culesuri, iar de mană foarte puțin. Cam astea au fost culesurile. Fâneața, din cauza pășunatului intensiv, fânul nu mai ajunge la maturitate și nu mai înflorește”, spune Nicușor Hagiu, citat de adevarul.ro.

Apicultorul buzoian mai spune și că a luat în calcul varianta de a vinde stupina, din cauza costurilor ridicate și a producției slabe înregistrate pe fondul numeroaselor schimbări. Deși anunțul de vânzare a fost publicat, nu a atras niciun potențial cumpărător, iar apicultorul susține că acesta nu mai este un sector profitabil, mai ales prin prisma faptului că ajutorul oferit de stat este destul de mic și nu acoperă pierde­rile anuale.

Prețul mic al mierii contrafăcute o face mai accesibilă

Apicultorii au dificultăți în a-și vinde mierea și din cauza faptului că cea de import are prețuri mai mici, ceea ce o face mult mai atrăgătoare pentru consumatori. Românii par a pune mai mult preț pe cantitate, decât pe calitate și fac compromisuri, alegând produse slab calitative, dar mai ieftine. Președintele ACA susține că ignorarea sectorului agricol apicol este unul dintre motivele pentru care ne aflăm în această situație. „Legat de calitatea mierii, România întotdeauna a avut produse de calitate și sperăm să nu ne «corupă» acești mari procesatori de miere, care de multe ori aduc altceva și nu miere în aceste țări. Noi an de an ridicăm această problemă a calității. Este de neînțeles cum România nu reușește să își protejeze măcar acest sector, dar această problemă o au toate sectoarele agricole, și nu numai din România, bănuiesc că această globalizare ne-a împins către această atitudine a comerțului, oricum și oricât. E păcat”, a mai transmis acesta, citat de sursa mențio­nată anterior.

Apicultorii au primit sume destul de mici în ultimii ani, care au asigurat aproximativ 10 la sută din cheltuielile anu­ale pentru hrană sau tratamente. Președintele ACA a mai precizat și faptul că sectorul apicol s-a dezvoltat mai mult singur de-a lungul anilor, fără prea mare ajutor de la stat, cel mai mare sprijin pentru această dezvoltare fiind pus pe seama contribuției din perioada comunistă. Ministrul Agriculturii anunța, recent, un ajutor de minimis în valoa­re de 52 de milioane de lei repartizat la un efectiv de 2.1 milioane de familii de albine, potrivit estimărilor Institutului Național de Statistică. Ajutorul, însă, nu a fost acordat nici până la data redactării acestui articol, lovindu-se de birocrație. Cele mai recente date, publicate la începutul lunii noiembrie, arată că ajutorul de minimis promis pentru compensarea fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile era blocat în procedura de avizare interministerială. Pe site-ul Asociației Crescătorilor de Albine din România se pot găsi atât adresa înaintată Guvernului României, cât și petiția transmisă Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Circa 40.000 de apicultori sunt înregistrați la nivel național, cu un efectiv de peste 900.000 de familii de albine, peste 60 la sută dintre aceștia fiind membri ACA.

Articole similare