Astăzi, potrivit calendarului popular, intrăm în „Făurar”, adică în luna februarie, cunoscută drept „Luna lupilor”.
Făurar reprezintă, în tradiția populară, luna ce amintește de o lume profund agrară, fiind vremea în care țăranii fierari își ascut plugurile, făuresc potcoavele cailor și pregătesc toate uneltele de care vor avea nevoie pentru lucrul pământului la sosirea primăverii. Aceste preocupări explică în mare parte de ce Făurar, fiind o graniță între anotimpuri, este o lună încărcată de superstiții și sărbători care au legătură în mare parte cu vremea și cu agricultura. Acest lucru este anunțat din prima zi a lunii, care este dedicată în credința populară Sfântului Trifon, „Stăpânul omizilor”. În această zi pomii din gospodării sunt stropiți cu aghiasmă pentru a fi feriți de invazia acestor insecte. Tot în această zi, pentru oamenii de la sate este și începutul „anului viticol”.
Cea mai cunoscută sărbătoare din această lună este sărbătoarea iubirii la români sau „Dragobetele”, din ziua de 24 februarie, când Biserica Ortodoxă sărbătorește „aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul”. Astfel, în spiritualitatea populară această zi este dedicată Dragobetelui, un zeu al tinereții, patron al dragostei.
„Dragobetele este <cap de primăvară> și ziua dragostei, este ziua în care renaște natura, păsările încep să cânte, tinerii se bucură că începe să se lumineze și să se sărute unii cu alții și se dă voie la întâlniri. 1 martie este tot <cap de primăvară>, dar legat de anul agricol, adică începe anul agricol”, spune prof. dr. Doina Ciobanu, fost director al Muzeului Județean Buzău.
Dragobetele este sărbătorit în ziua împerecherii păsărilor, considerându-se că și tinerii, ca și păsările, trebuiau să se întâlnească în această zi pentru a fi îndrăgostiți întregul an.
Dragobetele este identificat în popor și cu altă reprezentare mitică, și anume cu Năvalnicul, un fecior frumos care ia mințile fetelor și nevestelor tinere, motiv pentru care ar fi fost transformat de Maica Domnului în planta de dragoste care-i poartă numele.
Mai mult decât simple sărbători populare, acestea reprezintă elemente de continuitate, de tradiție, o adevărată filozofie a vieții, cum spune prof. dr Doina Ciobanu.
„Noi când vorbim despre Dragobete sau despre mărțișor vorbim despre o filozofie de viață, care dovedește ce profunzime avea filozofia de viață a poporului român. Erau și credincioși, dar adoptaseră tipologia credinței modului lor strămoșesc, precreștin, al existenței. Și modul de a raționa, de a gândi, de a analiza dând la o parte superstițiile dovedește că este vorba despre un popor foarte complex și este bine să-l studiem. Cu atât mai mult cu cât, civilizația Apuseană, în ultimele sute de ani, interesată mai mult de revoluția industrială a neglijat în spațiile ei această filozofie”, explică prof. dr. Doina Ciobanu,
În calendarul popular al lunii februarie sunt înscrise mai multe sărbători, unele precreștine, altele trecute în calendarul Ortodox. Astfel, celor amintite se alătură și Întâmpinarea Domnului, din data de 2 februarie și popular Stretenia, Ziua Ursului. Urmează pe 10 februarie Sfântul Haralambie de ciumă și Moșii de iarnă urmată a doua zi de Sfântul Mucenic Vasile și Sfânta Teodora împărăteasa.
