Directorul Direcției Agricole propune Guvernului modificarea sistemului de încadrare la calamitate

Directorul Direcţiei Agricole, Cosmin Florea, a conceput, împreună cu specialiştii din subordine şi la solicitarea fermierilor, un set de propuneri care ar viza, în premieră naţională, modificarea actualului sistem pentru încadrarea culturilor la calamitate şi care să vină în sprijinul tuturor cultivatorilor, indiferent de mărimea societăţii sau de istoricul în practica de înfiinţare a culturilor mari. Draftul de proiect a fost transmis Ministerului Agriculturii, iar de pe masa ministrului Florin Barbu ar putea ajunge, într-una dintre şedinţele de lucru ale Guvernului, în mapa premierului Marcel Ciolacu.

Demersul şefului Direcţiei Agricole buzoiene a fost urmare a vizitelor în teren, în echipă completă de constatare a pagubelor secetei din acest an, acolo unde s-a constatat că în acest an lucrurile depăşesc în gravitate situaţii examinate şi evaluate în sezoanele agricole precedente. Cu excepţia culturilor de păioase – grâu, orz, ovăz -, unde daunele nu au fost totale, fiind înregistrate, totuşi, cele mai mici cantităţi recoltate în ultimii ani, culturile de rapiţă sunt compromise total, iar perspectiva culturilor de floarea soarelui şi porumb este, de asemenea, sumbră: daună totală.

Confruntaţi cu o asemenea situaţie, şi la presiunea fermierilor, care au reclamat specialiştilor că actualul sistem de încadrare la calamitate este unul selectiv, specialiştii din agricultura buzoiană au înţeles că lucrurile reclamă o altfel de orientare, iar un nou sistem pentru aprecierea cotelor de calamitate ar trebui să vizeze toţi fermierii, indiferent de mărimea societăţilor comerciale sau de numărul hectarelor cultivate.

Chiar dacă nu activează pe specialitatea respectivă, medicul veterinar buzoian Dănuţ Păle, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii pe timpul ministrului Petre Daea, actualmente vicepreşedinte la Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, spune că propunerile lui Florea sunt rezultatul corect al unor observaţii în teren şi este convins că atât la Ministerul de resort, dar şi, eventual, pe masa de lucru a premierului Marcel Ciolacu, se va contura un răspuns profesionist, în concordanţă cu realităţile din teren şi, mai ales, în întâmpinarea solicitărilor fermierilor, nu numai din Buzău.

În mijlocul unei secete care face prăpăd pe câmpuri, agricultorii din Buzău mai au puţine speranţe că vor recolta ceva la toamnă. Singurii care ar putea spera la o producție satisfăcătoare ar fi fermierii care au acces la irigaţii, sisteme care în judeţul Buzău sunt puse în funcţiune doar în partea de vest a judeţului, zona de alimentare fiind canalul hidroenergetic amenajat înainte de 1989, ramificaţia de pe malul drept al râului Buzău, care ar fi trebuit să asigure apă pentru irigaţii la culturile din zonele Merei, până la Ulmeni. Din nefericire, perspectiva instalării unei perioade prelungite de călduri excesive, cu temperaturi caniculare, ar putea determina decidenţi din zona administratorilor cursurilor de apă să reducă debitele pentru irigaţii. La Buzău, spre exemplu, directoarea de la Apele Române, sucursala Buzău – Ialomiţa, ameninţă frecvent cu reducerea sau chiar sistarea apei pentru irigaţii, pe motiv că nu poate fi asigurată cota de retenţie în lacul de acumulare de la Siriu.

Martori direcţi la o astfel de situaţie dezastruoasă, cel puţin pentru acest sezon agricol, directorul Cosmin Florea şi specialişti de la Direcţia Agricolă Buzău, au considerat că este necesară o schimbare rapidă a legislaţiei, care să vină în ajutorul fermierilor, nu numai din Buzău, afectaţi de secetă. Astfel, la solicitarea agricultorilor, Direcția Agricolă a trimis, în cursul zilei de marți, 2 iulie, o adresă la Ministerul Agriculturii prin care cere schimbarea condițiilor de acordare a despăgubirilor.

În prezent, acordarea de despăgubiri se face după o formulă care include producția fermierului pe ultimii cinci ani, din care se exclud anul cel mai slab și cel mai bun. Dar, formula aceasta i-a adus pe fermieri în situația de a nu fi despăgubiți, caz în care acum se propune ca etalonul după care se face calculul să fie producția medie comunicată de Institutul Național de Statistică, pentru perioada respectivă, pentru fiecare județ în parte.