Actualitate

VIDEO / Buzăul, exemplu de succes în proiectele Smart City

Susține Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române de Smart City

În cadrul unui interviu exclusiv pentru Ziarul Puterea, Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române de Smart City (ARSC), a evidențiat câteva exemple de succes ale implementării proiectelor Smart City în România. Este vorba despre orașele Cluj, Brașov și Buzău, care „au reușit să dezvolte proiecte inovatoare și eficiente, adaptate nevoilor specifice ale comunităților lor”.

Dumitrașcu a descris Clujul ca fiind un model de referință, datorită colaborării excelente între administrația locală, mediul academic, mediul de business și societatea civilă:  „Clujul a înțeles importanța implicării tuturor actorilor relevanți în dezvoltarea proiectelor de Smart City. Aici, startup-urile și universitățile joacă un rol crucial în inovație și implementare”, a explicat Dumitrașcu. „Acolo există un mediu antreprenorial extraordinar, există o energie a acelei comunități care pleacă exact de la acești patru piloni: administrația locală, mediul de business, zona academică, unde întâlnim și expertiza, pe de o parte, dar și tinerii și societatea civilă, comunitatea din Cluj”, a mai explicat Dumitrașcu.

Brașovul a fost lăudat pentru investițiile sale în industria turismului și în atragerea de fonduri pentru proiecte de infrastructură: „Putem să mergem după aceea să ne apropiem ușor-ușor de București, la Brașov. Se întâmplă lucruri spectaculoase. Brașovul, evident, are o comunitate academică mai mică decât cea de la Cluj. Asta se simte și în numărul de start-up-uri, se simte și în energia din oraș, dar Brașovul recuperează la alte capitole. Brașovul recuperează la zona de industrie, recuperează la zona de investiție atrasă, recuperează la zona de turism. Deci fiecare comunitate, fiecare regiune, în cele din urmă, trebuie să-și găsească propria poveste, propriul destin”, a spus președintele Smart City.

Buzăul, capitala economiei circulare

Un alt exemplu este și Buzăul, care, deși nu beneficiază de avantajele naturale sau academice ale altor orașe, a reușit să se reinventeze prin adoptarea conceptului de economie circulară.

„Și acum lăsăm și Clujul și Brașovul și mergem la Buzău. La Buzău nu avem nici turiști, nu avem nici plajă, nu avem nici munți și nu avem nici mediu academic dezvoltat. Prin urmare, cei din Buzău au fost nevoiți să se reinventeze. Și atunci, primarul Constantin Toma a spus <Buzău capitala economiei circulare din România>. Cu alte cuvinte, și-au găsit o nișă, o poveste, au investit în acea poveste. Povestea a devenit realitate, a fost îmbrățișată de comunitate și ăsta este un exemplu de branding extraordinar. Buzăul cum a reușit să se reinventeze? Buzăul este un oraș mediu, fost industrial, care trăia din câteva platforme care erau acum 30-40 de ani acolo, fără perspective majore, nici de investiții, ceva turism așa un pic pe la Berca, Vulcanii Noroioși, dar incomparabil cu zona litoralului”, explică președintele Smart City. 

În ciuda acestor provocări, Buzăul a reușit să se reiventeze și să-și găsească propriul său destin. Astfel, orașul găzduiește prima școală din România acreditată de Ministerul Educației din Finlanda pentru domeniul sustenabilității, consolidându-și astfel titlul de Capitala Economiei Circulare. Buzăul se mândrește, de asemenea, cu cele mai mari investiții din România în facilități de reciclare, având cele mai mari fabrici de reciclare din Europa Centrală și de Est.

„La Buzău, în momentul ăsta avem, în primul rând, prima școală din România acreditată de Ministerul Educației din Finlanda pe tot ce înseamnă zona de sustenabilitate, pentru că ei și-au luat acest titlu de Capitala Economiei Circulare. Avem cele mai mari investiții din România în facilități pentru tot ceea ce vă puteți imagina în zona de reciclare. Cele mai mari fabrici de reciclare din Europa Centrală și de Est sunt la Buzău. Foarte mulți bani atrași, peste 500 de milioane de euro atrași de comunitatea din Buzău. Prin urmare, dimensiunea unui oraș nu trebuie neapărat să dea și valoarea proiectelor. Omul va face diferența. OK, Buzău nu este nici Cluj, nici Brașov, și-a înțeles perfect linia, destinul, povestea și s-a reinventat. Sunt exemple pozitive care sunt exemple venite din România reală”.

Aceste exemple demonstrează că, indiferent de dimensiunea sau specificul local, orașele din România pot dezvolta proiecte de succes prin strategii inteligente și colaborare eficientă, mai spune Eduard Dumitrașcu, președintele Smart City.

Eduard Dumitrașcu este cunoscut buzoienilor și prin activitatea politică pe care a desfășurat-o în județ. El a condus organizația județeană a Partidului Poporului – Dan Diaconescu și a reprezentat această formațiune politică în Consiliul Județean.

Articole similare