Din istoria teatrului la Buzău (III) / Constantin Tănase, donație de 17.000 lei pentru clopotul bisericii din Cartierul Poșta

Anul acesta se vor împlini 170 de ani de la inaugurarea solemnă a Teatrului cel Mare din București (din 1857, Teatrul Național), care, prin proporțiile și amenajările interioare, era, la acea dată, printre cele mai mari din Europa. Spectacolul inaugural a avut loc în ziua de 31 decembrie 1852, conform calendarului atunci în uz. Și tot în anul 1852, la 30 ianuarie, s-a născut cel mai mare dramaturg român, Ion Luca Caragiale, iar la 9 iunie vom comemora 110 ani de la decesul său. De aceea am socotit că și demersul nostru se înscrie pe linia activităților ce vor fi prilejuite de aceste evenimente.

Pentru stagiunea anului 1929, care a debutat cu piesa ,,Modelul”  de Henry Bataille și opereta ,,Vagabonzii”, Societatea Culturală „Amicii Artei” și-a propus ,,inițierea unei activități la nivel ridicat, conlucrarea cu societățile culturale din județ și cu Ateneul popular”. Și totuși presa lansează ,,un strigăt de alarmă” sub titlul: ,,Teatrul trebuie să fie iubit?”. După o trecere în revistă a unor aspecte din viața culturală locală, se menționa: ,,E de notorietate generală grozava criză care bântuie de atâta vreme și cu furie în toate straturile sociale de la noi…. Criza generală de la noi e desigur și ea un fenomen de dezechilibrare, rezultat al marelui război…. O criză primejdioasă și dureros de caracteristică avem în mentalitatea maselor, în înțe­legerea lucrurilor; avem o criză de bun simț, a simțului estetic, o criză a valorilor artistice, criză în literatură, în teatru. Criza teatrală, ca să vorbim numai de ea, e, desigur, una din cele mai serioase. Teatrul e acela care creează, în majoritatea cazu­rilor, sentimentul de bine și de frumos în marele public și formează în mare măsură și ideologia lui. Menirea teatrului e să fie o școală înaltă de e­ducațiune, o școală de idei superioare și sentimente frumoase. Și criza, grozava criză morală de azi, care nu a cruțat nimic, a contaminat și teatrul”.

Societatea Culturală „Amicii Artei” a organizat cele mai multe activități la Teatrul „Moldavia”, proprietatea lui Nae Stănescu și Constantin Crețulescu, antreprenor fiind Iacob Balint, care a făcut unele îmbună­tățiri și modernizări. Des­chiderea stagiunii s-a făcut cu revista „De unde”, de avocatul Calavre și Radu Constantinescu din Galați, Victor V. Dimitriu și Ion Măgâr­diceanu din Râmnicu Sărat, localizată de un grup de inte­lectuali buzoieni, decorurile fiind realizate de către pictorul Alexandru Moscu, iar costumele procurate de la Teatrul Național din București. Alte piese de teatru: ,,Dispărut”, de Bisson, în folosul Capelei Eroilor, construită în curtea Diviziei a V-a, opera generalului Traian Epure, în memoria eroilor Diviziei; ,,Modelul”, de H. Bataille, cu Marioara Mihă­ilescu în rolul principal, în beneficiul Societății „Princi­pele Mircea”; ,,Hoțul de codru și hoțul de oraș“, de Weber, cu Zoe Dănescu, Lili Săraru, a­vocatul Stan Săraru, în be­neficiul Societății de Cruce Roșie; ,,Titic-al mamii”, comedie localizată de G. Popescu, în beneficiul Asistenței Sociale (președinte judecătorul C. A. Papadopol). Matineele artistice se organizau în sala de recepții a Palatului Comunal.

Ca săli de teatru mai erau folosite sălile Precupescu, Teatrul Familial „Caraiman” (lângă Tribunal), sala Cinematografului „Azuga” și sala „Concordia”, din strada Mihai Bravu, nr. 27. Din 1930, funcționează la Buzău o agenție teatrală, condusă de Grigore Chirițescu, iar din 1931, un comitet teatral ce coordona activitatea teatrală locală.

În 1931, este consemnată trupa locală condusă de Ionel Ionescu, trupă care prezintă mai multe spectacole pe scena sălii  „Concordia”, presa locală făcând referiri la prezența pe scena de la „Moldavia” și a Companiei de Revistă C. Tănase, a renumiților actori Maria Filotti, Leny Caler, Ionel Țăranu, George Calboreanu, buzoianul George Ciprian, Elvira Godeanu, George Vraca, Jules Cazaban, G. Timică și alții. Găsim informații și despre activitatea (stânjenită de multe neajunsuri, în primul rând cele de ordin financiar)  Societății „A­micii Artei”, care reușește, totuși, organizarea unor festivaluri artistice în beneficiul intelectualilor șomeri, cu piesele: ,,Săracul Dumitrescu” de George Ranetti, ,,Între filosofi”, de D. Pătrașcanu și ,,Clubul sexului frumos”, de I. Gabriel. La 16 și 18 aprilie 1933 se prezintă revista locală în 18 tablouri ,,Buzăul surâde”, satiră la adresa moravurilor vremii, iar la 3 decembrie, în cadrul unui amplu festival artistic, o altă revistă, ,,La noi la Buzău”.

Sâmbătă, 21 februarie, la sala „Moldavia”, a avut loc o șezătoare organizată de Societatea „Joc și Cântec Românesc”, iar Ateneul „A­micii Artei” a organizat, sâmbătă, 28 februarie 1931, un matineu literar-artistic, cu participarea lui G. Lungulescu, jurnalist și confe­rențiar al Casei Școalelor, și a fabulistului Vasile Militaru. A urmat un concert de pian și spectacolul cu piesa ,,Ce știa satul”. Luni, 2 martie 1931,     s-a jucat piesa ,,Călătoria din urmă”, de către trupa Teatrului „Regina Maria”, cu Ion Manolescu și Tony Bulandra în rolurile principale.

Compania teatrală condusă de Constantin Nottara a prezentat, în noiembrie 1931, un spectacol cu drama socială ,,Manasse”, de Ronetti Roman (Moise Roman). La 23 noiembrie 1931, are loc turneul Companiei „Cără­buș”, director Constantin Tănase, cu revista ,,Alo! Radio Cărăbuș“. În 1932, Teatrul „Moldavia” era în proprietatea lui Nae Stănescu și C.Crețulescu, antreprenor Iacob Balint și director Grigore Chirițescu.

La 27 martie 1934,  la fel ca și în 1929 (la 21 noiembrie, în ,,Aventura lui Dorjan”), buzoienii îl aplaudă pe concetățeanul lor, Vladimir Ma­ximilian, în piesa ,,Slujbaș la stat”.

Presa timpului oferă informații și despre turneele trupei de revistă conduse de Constantin Tănase, despre trupa Teatrului Național din București, dar se fac  și referiri în legătură cu activitatea trupelor locale de teatru, printre altele, consemnându-se faptul că Asociația teatrală „Amicii Artei”, devenită secție a Fundației „Alexandru Mar­ghiloman”, nu mai desfășura nicio activitate, viața artistică locală datorându-se, exclusiv, festivalurilor școlărești. Semnalul critic, receptat de către membrii societății, îi obligă să-și reia activitatea și, deși fără prea mari resurse, încep repetițiile cu piesele ,,Mușcata din fereastră” de Victor Ion Popa și ,,Titanic vals” de Tudor Mușatescu, în regia lui Pompiliu Mateescu, cu care membrii societății susțin mai multe spectacole. La Buzău, Nicolae Soreanu sărbătorește 40 de ani de teatru, cu piesa ,,Institutorii” (ianuarie 1937), în același an susținând spectacole trupa Teatrului Vesel (Gr. Vasiliu–Birlic, Mihai Fotino, N. Niculescu–Buzău), Teatrul „Cărăbuș”, Teatrul Național. La 20 ianuarie 1939, trupa de teatru a Ligii Culturale, secțiunea Buzău, joacă ,,Hamlet”.

La 3 octombrie 1934, s-a deschis stagiunea de iarnă la Teatrul „Moldavia”, cu participarea trupei de revistă conduse de Constantin Tăna­se, cu revista „Cărăbuș Expres”. A urmat turneul Teatrului Național București, cu comedia lui Tudor Mușatescu ,,…ESCU”, în rolurile principale fiind Sonia Cluceru și Grigore Mărculescu.

La 22 septembrie 1936, impresionat de primirea făcută și de felul în care a fost sărbătorit de către buzoieni pentru 50 ani de teatru, Constantin Tănase, directorul Companiei Teatrale „Cără­buș”, a donat 17.000 lei pentru achiziționarea unui clopot, pe care l-a tras el primul la ceremonia de sfințire a bisericii la care a fost prezent, fiind vorba de biserica din Cartie­rul Poșta.

Turneul Companiei „Că­ră­buș”, director Constantin Tănase, a avut loc joi, 1 octombrie 1936, la sala „Moldavia”, cu revista „Trei fete cucuiete”- în distribuție: Elena Zamora, Jou Jou Pavelescu, Cecile Grigoriu, Vera Toco, Mia Georgescu, Elena Burmaz, Viveta Popescu, I. Dinescu, N. Balaban, I. Stoinoiu, Gheorghe Trestian, Alexandru Giugaru și C.Tănase. În spectacol, Irene & Vesely Lance, celebrul duet acrobatic de la Teatrul Hollywood; mare balet, sub conducerea d-nei Capsali; orchestra Gherase Dendrino. Vineri, 23 octombrie 1936, colectivul Teatrului Național din București, cu Maria Filotti, Grigore Mărculescu, A. Pop-Marțian și Ionescu-Ghiberion, a jucat la sala „Moldavia” comedia de mora­vuri “Generația de sacrificiu”.

La 22 ianuarie 1937 s-a anunțat turneul Teatrului Național București, cu piesa ,,Institutorii”, spectacol de gală pentru sărbătorirea maestrului Nicolae Soreanu, societar de onoare al Teatrului Național și profesor la Conservator, cu prilejul împlinirii a 47 ani de activitate teatrală. Marți, 25 mai, la sala „Moldavia” a avut loc un spectacol susținut de Opera Română din Cluj (120 persoane), cu ,,Madame Butterfly”. În distribuție: primadona Pia Igy, Piti Georgescu, Traian Nicolae, Jarotzky, T. Moarcăș, N. Robescu, Znamirowsky, Mina Solovieva, ilustrația muzicală Jean Bobescu. La 23 noiembrie, în sala Teatrului „Moldavia”, Teatrul Național din București a prezentat piesa ,,O noapte furtunoasă”, cu prilejul comemorării a 25 de ani de la moartea lui I.L.Caragiale.

La 19 ianuarie 1938, pe scena Teatrului „Moldavia” (director Constantin Iacobovici) a avut loc un spectacol de teatru cu: George Calboreanu, Gheorghe Baldovin, Niky Dimitriu, Nicolae Brancomir, Al. Jelea, Anca Luca, Adriana Șerban, în regia lui Paul Gusti. La 23 martie, în sala „Moldavia” – piesa ,,Actrița”, cu Marioara Voiculescu, Marietta Sadova, Lily Carandino, Nicolae Băltățeanu, Gingulescu, Vasile Lăzărescu, Horațiu Nicolau, I. Vasiliu.