Educație

Denisa Apostol, eleva care a pus diagnostic „Generației Z”

„Mi-aș dori să pot cuprinde viața între podul palmelor mele”

Denisa Apostol este încă „bo­boc” al Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Buzău,  la „Științele naturii”. Cadrele didactice spun despre ea că este un copil excepțional, pentru că, așa cum mărturisește profesoara ei de Limba română, Mihaela Nicolae, „este un copil dăruit de Dumnezeu și pentru științe și pentru artă”. Cadrul didactic a observat în Denisa un talent autentic de poet și ne spune că ar putea, de aici înainte,  să debuteze în acest domeniu literar. Denisa este însă un elev care face performanță și la chimie și la biologie.

Denisa Apostol a participat de curând la o competiție literară, la îndrumarea profesoarei sale Mihaela Nicolae. Competiția făcea parte, de fapt, dintr-un studiu sociologic care analiza modul în care adolescenții proiectează viitorul, atât cel personal, cât și cel al generației lor, al comunităților în care trăiesc și al planetei. Studiul este realizat de Asociația Bloc Zero, o asociație care se adresează în principal profesorilor interesați să introducă în activitatea de predare elemente de educație prin film. Ei au dorit să vadă cum se raportează adolescenții la teme precum tehnologia, economia, transformările pieței muncii, schimbările climatice, precum și la alte realități societale și politice. Munca nu a fost în zadar, pentru că s-a conturat o părere în ceea ce privește obiectivele Generației Z, și modul în care această generație vede viitorul. Au ales cele mai reprezentative lucrări, printre care se numără și cea a Denisei Apostol. Din concluziile cercetării lor a reieșit că sănătatea mintală, siguranța financiară și locativă sunt principalele priorități ale adolescenților în viitor, că  adolescenții își doresc o societate mai echitabilă, cu inegalități reduse, care oferă oportunități ocupaționale și în care valorile democratice și drepturile omului sunt respectate; o treime dintre respondenți au deja în minte o carieră, o treime iau în considerare mai multe cariere posibile, iar o treime au doar idei generale sau nu se gândesc neapărat la carieră în acest moment.

„Am găsit anunț pe un grup al «Lecturiadei», unde suntem noi înscriși. Anunțul l-am trimis și clasei lor. Ea (Denisa, n.r.) a trimis, după ce am văzut ce a făcut. Și au contactat-o. Selecția scrierilor a fost făcută de scriitoarea Ana Maria Sandu de la «Dilema Veche». Denisa are condei, are talent”, afirmă profesoara de limba română Mihaela Nicolae.

Am contactat-o pe Denisa ca să ne vorbească într-un scurt interviu pentru OPINIA, despre participarea sa la competiție, dar și despre ce poate însemna lectura în viața unui adolescent. Am constatat încă o dată că este valoros să ascultăm ceea ce copiii au să ne transmită. De altfel, la aceeași concluzie au ajuns și organizatorii concursului. Gândurile Denisei pe care le-a
așternut pe hârtie sub forma unui frumos eseu despre generația Z, pe care o reprezintă, au fost selectate de cei care au vrut să știe de la copii cum văd ei prezentul și mai ales viitorul, care este viziunea lor asupra a ceea ce se întâmplă sau mai bine zis a ceea ce li se întâmplă lor în viața de zi cu zi. Am fost surprinși în mod plăcut că Denisa Apostol a făcut o adevărată  pledoarie  despre cât de frumoasă și de interesantă este școala.

Reporter: Când ai început să scrii și ce te-a determinat să continui să îți așterni gândurile într-un jurnal?

Denisa Apostol: De mică am fost pasionată de cuvinte, de tot ceea ce înseamnă cunoaștere. Am fost atrasă de tot ceea ce mă provoca, de lucrurile care îmi stârneau mai multe întrebări și m-ar fi ajutat să ajung la o înțelegere deplină a unui anumit subiect, a unui anumit concept. Mi-a plăcut lectura încă de la o vârstă foarte fragedă și de-a lungul gimnaziului doamnele profesoare m-au ajutat, prin lectură și prin oferirea a numeroase șanse să mă exprim, să îmi spun punctul de vedere. Prin aceste metode m-au ajutat să mă dezvolt. Acum, la liceu, scriu mai curând jurnale. Am foarte multe idei și știu că trebuie să mi le aștern sub forma cuvintelor pe foi de hârtie pentru că în acest fel pot avea o viziune de ansamblu asupra lor. Mă ajută foarte mult școala deoarece consider că este o instituție ce mărește în mod înzecit sensibilitatea gândirii și analiza critică, modalități pe care trebuie să le dobândim pentru viața de adult.

Rep.: Ai vrut să definești generația Z și așa ai văzut, așa a fost viziunea ta la momentul respectiv. Mie mi s-a părut că ai fost inspirată un pic de experiențele din perioada de pandemie și că  ai fost inspirată și de preocuparea ta de a deveni medic, acum fiind elevă la secția de biochimie a Liceului „M. Eminescu” din Buzău.

D.A.: Ambele lucruri mi-au provocat această direcție de a scrie un text care duce mai degrabă a distopie, cea mai rea dintre lumile posibile, deoarece simt că felul în care lumea arată acum se va schimba, apar din ce în ce mai multe aspecte negative, probleme la nivel global și trebuie să le analizăm pe toate pentru a putea să le prevenim. Dacă nu vom face acest lucru lumea va arăta așa cum mi-am imaginat-o eu în „Casus belli”, ceea ce înseamnă „Caz de război”.

Rep.: Mergi  și la olimpiade de biologie. Ești solicitată în foarte multe domenii care nu țin neapărat de literatură. Cum vezi viitorul tău?

D.A.: Aș vedea viitorul meu la Facultatea de Medicină. Mi-aș dori să pot cuprinde viața între podul palmelor mele. Să simt și eu, măcar pentru o clipă, totul. Mă fascinează viața și tot ceea ce înseamnă înțelegerea absolută. Atunci mi-aș dori să pot să ajut oamenii pentru că simt că este un dar capacitatea de a înțelege și de a ști extraordinar de multe informații pe care trebuie să le împart și cu ceilalți.

Rep.: Din această cauză ai ales Liceul „Mihai Eminescu”? Ai considerat că această școală corespunde cel mai bine cerințelor tale de a te dezvolta în acest domeniu?

D.A.: Îmi place foarte mult liceul. Simt că îmi oferă suficient spațiu pentru a mă dezvolta în toate domeniile. Nu mă îngrădește. Îmi oferă libertatea de a fi eu și de a alege tot ceea ce îmi doresc să aflu. Profesorii sunt foarte calzi și îmi oferă informațiile de care am nevoie, ba chiar în plus, pentru că mereu îmi doresc să aflu mai multe. Sunt o fire curioasă și simt că mediul acesta îmi oferă toate condițiile necesare învățării.

Rep: Cum vezi dezvoltându-se pasiunea ta pentru literatură? Este posibil ca ,la un moment dat, aceste jurnale ale tale să se transforme în cărți? Ce fel de literatură ai prefera să scrii?

D.A.: Mi-ar plăcea să scriu și literatură SF, ușor distopică, dar mă fascinează felul acesta în care pot să-mi exprim ideile. Sunt o fire ușor poetă. Mi-ar plăcea să scriu și poezie, dar poate aș publica și jurnalele. Simt că sunt un om care are multe de oferit și voi face tot ce îmi stă în putință să arăt toate lucrurile de care sunt capabilă în viitor. Am foarte multe idei care vor fi  în timp cizelate și vor ajunge la o formă cât mai concisă, cât mai ușor de înțeles pentru un public mult mai larg.

Rep: Cum ai ajuns în această competiție? Ai mai fost și la alte competiții de literatură?

D.A.: Am fost și la alte competiții de literatură. A fost o competiție la Teatrul „George Ciprian” unde am scris o compunere despre viața din pandemie, despre cum ne vedeam noi în acele momente și a fost publicată tot în acest fel, aleasă și publicată într-un volum pe care îl avem și noi. Despre acest concurs, „Viitorul în construcție”, am aflat datorită doamnei de limba română, care ne furnizează foarte multe informații și cunoștințe dar  și informații  despre competiții și sunt foarte încântată de acest lucru. Eu sunt polivalentă și mi-ar plăcea să particip la cât mai multe lucruri pot.

Rep.: Cum reușești să îți împarți timpul pentru toate preocupările tale din domenii diferite, de la literatură la știință? Și tu mergi foarte sus cu toate!

D.A.:  Plăcerea de a afla cât mai multe despre tot ceea ce ține de cunoaștere mă face să trec peste lucrurile complicate din programul meu. Eu cred că fiecare domeniu este, de fapt, o altă perspectivă a aceleiași realități și ador să văd cum se îmbină, se suprapun și exprimă, într-un fel același mesaj. Programul meu este realizat din foarte multe ore de învățare. Eu rezolv fiecare exercițiu cu minuţiozitate, nu vreau să las nimic să-mi scape și acest lucru cauzează întinderea pe mai multe ore decât ceilalți colegi ai mei. Temele mele sunt realizate de departe cu seriozitate și cred că acest aspect este cel mai important. Învăț, îmi fac temele, ajung la școală unde sunt atentă la fiecare materie și în week-end-uri eu particip la cursuri de design vestimentar; ador să desenez. Simt că acest lucru mă eliberează. Îmi place să citesc foarte mult. Când citesc uit de oboseală și pot să fiu altceva măcar pentru câteva secunde.

Rep.: Designul este pentru ținutele tale sau această preocupare a ta va fi  transformată  într-o  poveste de viață, o preocupare constantă pe mai departe?

D.A.: Designul vestimentar mă pasionează datorită naturii sale artistice. Îmi place să pictez, să desenez, să fac schițe. Am atât de multe idei în mintea mea, ca și la literatură și când le pot așeza pe foaia de desen în linii și nuanțe, îmi pot vedea o parte din mine pe acele hârtii. Am participat și în acest domeniu la câteva competiții. Am adus câteva premii, dar  mă ajută să mă relaxez. Simt că pictura mă ajută să înlătur oboseala, mă ajută să mă desprind de toate lucrurile acestea, mă face să mă simt veselă.

Rep.: La design ai suficient timp să legi și prietenii, să împărtășești și cu alți copii sentimente și bucurii!

D.A.: Sunt foarte mulți elevi la fel ca și mine foarte silitori, la Palatul Copiilor din Buzău. Fiindcă avem o anumită legătură pentru că avem același stil de viață în acele momente. Suntem și de aceeași vârstă și putem comunica într-un fel diferit, aparte. Studiez designul de trei ani. Doamna profesoară ne ajută să ne întrecem limitele. Este foarte creativă. În acest fel nicio schiță nu seamănă cu cealaltă. Creativitatea care vine de la desen este suplimentată cu scrierea. Multe schițe sunt bazate pe lectură. Am desenat un pantof care are tocul dintr-un trandafir care stă pe un teanc de volume. Acela este desenul meu preferat dintre toate. Ambele pasiuni reflectă dorința mea de a mă exprima fie în cuvinte, fie în linii și ambele se interpun și între ele se stabilește o legătură indisolubilă.

Articole similare