Dintr-un total de 11.000 de medici de familie, câți se află în activitate acum în România, în următoarea perioadă urmează să iasă la pensie circa 6.000. Problema este că tinerii mediciniști nu își mai doresc această specializare, iar ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, prof. univ. dr. Jinga Viorel, spun că este nevoie ca statul să vină cu stimulente pentru a-i atrage pe tineri către medicina de familie.
20 la sută dintre doctorii din România sunt medici de familie, iar jumătate dintre ei urmează să se pensioneze. Acest lucru nu ar fi o problemă dacă ar fi înlocuitori, însă tinerii mediciniști nu se dau în vânt după această specializare. „Medicii de familie reprezintă circa 20 la sută din corpul medical din România – 11.000 din 55.000. Numărul de locuri alocat la rezidențiat este în jur de 400 – adică 7 la sută din total. În următorii ani vor ieși la pensie circa 6.000 de medici de familie. Dacă ne dorim să nu ducem lipsă de medici de familie, trebuie să corelăm numărul de rezidenți pe care îi pregătim cu necesarul de locuri. Acesta este motivul pentru care vom încerca să mărim numărul de medici de familie pe care îi pregătim, pentru a spera că nu vom avea dez-
echilibre majore în România”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, citat de „Adevărul”.
Medicina de familie nu mai este atrăgătoare pentru tineri
Nevoie ar fi ca, pe lângă rata de înlocuire a medicilor de familie care vor ieși la pensie, sistemul să producă și acei medici de familie care să acopere nevoile de servicii medicale din rural. „Medicina de familie este foarte importantă. Încercăm să schimbăm modalitatea de pregătire pentru medicii de familie, pentru a atrage cât mai mulți rezidenți”, a declarat rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ din București.
Potrivit rectorului, România are în total circa 30.000 de medici rezidenți dintre care doar 4,9 la sută – adică 1.477 –, urmează rezidențiatul în medicina de familie. Dintre cei care urmează rezidențiatul în această specialitate, peste 70 la sută sunt femei. La rândul său, prof. dr. Cătălina Poiană, prorectorul UMF „Carol Davila“ și președinta Colegiului Medicilor București (CMB), a explicat că „aripa tânără a medicilor de familie trebuie întărită”, fiind nevoie de o creștere a pregătirii acestor specialiști. „Este nevoie de medici tineri care să aleagă această specialitate la rezidențiat și este nevoie să-i pregătim cât mai bine pentru a răspunde eficient numărului mare de pacienți pe care această specialitate îi gestionează. Medicii de familie trebuie să se ocupe și de prevenția diverselor afecțiuni, ceea ce lărgește orizontul de informații medicale pe care un medic de familie trebuie să le cunoască”, a adăugat președinta CMB, potrivit aceleiași surse.
Potrivit prof. dr. Cătălina Poiană, este nevoie de acele politici de sănătate care să asigure distribuția uniformă a acestor medici. În rural, a mai spus specialista, unde s-a produs o „deșertizare” a unor zone, în sensul în care medicii sunt puțini, serviciile medicale, de asemenea, puține, iar această situație se va accentua în viitor. Pe de altă parte, a mai spus Cătălina Poiană, medicul de familie nu ar mai trebui să fie un simplu dispecer, ci trebuie să ne amintim faptul că el este un specialist în medicină.
Ministrul Rafila spune că soluția este la autoritățile locale
Ministrul Sănătății spune că rezolvarea problemei ține de autoritățile locale, care trebuie să se implice și să ofere stimulente care să-i determine pe specialiști să practice meseria în zona respectivă: „Sunt țări europene – Franța, de exemplu – în care autoritățile locale oferă un pachet pentru un medic care vine să lucreze în comunitate. Medicul acela trebuie să aibă un confort, să aibă unde să stea, să aibă o mașină la dispoziție, poate să aibă și un stimul financiar. Putem găsi și în România o formă de stimulare a unui medic”, a exemplificat Rafila.
Întrebat dacă acordarea de stimulente garantează faptul că medicii de familie vor alege să lucreze în rural, Rafila a admis că nu pot exista astfel de garanții. Un sondaj realizat în rândul rezidenților în medicina de familie și prezentat de prof. dr. Viorel Jinga a arătat că în topul motivației de a lucra în mediul rural al tinerilor medici se află facilitățile locale, urmate de apropierea de familie și de dotările din cabinet. Contează însă și comunitatea, posibilitatea dezvoltării profesionale, deficitul de medici, liniștea specifică zonei și stimulentele financiare. Sondajul a mai arătat că 75 la sută dintre rezidenți își doresc să practice medicina la oraș și doar 25 la sută în mediul rural, 95 la sută își doresc să practice medicina de familie în România, iar 66 la sută nu își doresc să aleagă altă specialitate, dacă ar avea această posibilitate.
Zece comune din Buzău nu au medic de familie
Zece comune din județul Buzău nu au niciun medic de familie, iar locuitorii sunt obligați să se înscrie la alte cabinete medicale, de multe ori aflate la zeci de kilometri depărtare. Așa se face că părinții, de pildă, trebuie să își înscrie copiii la alte cabinete aflate la distanțe considerabile, pentru a obține adeverințele medicale eliberate cu ocazia intrării într-un nou ciclu de învățământ. Adeverința medicală de înscriere în colectivitate, avizul epidemiologic și fișa de vaccinări se eliberează de medicul de familie numai la înscrierea într-un nou ciclu de învățământ, respectiv creșă, grădiniță, clasa pregătitoare și clasa a IX-a, a informat, recent, Ministerul Sănătății. Documentele sunt obligatorii, doar că în unele situații sunt greu de obținut.
În comuna Valea Salciei nu există nici medic de familie și nici medic școlar. Totuși, o singură dată pe săptămână un medic de familie din municipiul Râmnicu-Sărat efectuează vizite în comunitate. „Copiii merg la medicul de familie o dată pe săptămână. Medicul vine de la Râmnicu Sărat, cam de la aproximativ 30 de kilometri depărtare. Mai avem în jur de 50 de copii în localitate. Medicul vine o dată pe săptămână, farmacia este deschisă la fel, o dată pe săptămână. Mai avem de permanență o asistentă comunitară în caz de urgență, la dispensarul primăriei”, a precizat, pentru „Agerpres”, viceprimarul comunei Valea Salciei, Dorin Gavrilă.
Potrivit unui raport pus la dispoziție de CJAS Buzău, din necesarul de 256 de medici de familie, în județ sunt înregistrați 205, rezultând un deficit de 51 de medici. „Sunt zece comune în care nu există niciun medic de familie. Discutăm despre comunele Bozioru, Buda, Cănești, Chiliile, Colți, Gura Teghii, Largu, Odăile, Robeasca și Valea Salciei. Cât despre situația copiilor care au nevoie de adeverințe medicale, le pot obține doar de la medicii școlari, deficitari în județ sau de la alt medic de familie pe lista căruia trebuie să se înscrie. Trebuie să se înscrie pe o listă, nu au altă variantă de a obține adeverințele. Deficitul de medici de familie la nivelul judeţului este destul de mare, în jur de 50 de medici necesari și zece localități care nu au medic de familie”, a declarat, pentru „Agerpres”, directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate, Eliza Roxana Oncel.
La nivel național, 328 de localități (comune) nu au niciun medic de familie; 559.611 de locuitori, adică 2,52 la sută din populația României, nu au niciun medic de familie în comuna în care locuiesc. Din 1.414 de localități (comune și orașe) lipsesc 2.187 de medici de familie, iar numai 1.496 de localități din România (47 la sută) au suficienți medici de familie. La polul opus, 271 de localități au mai mulți medici de familie decât este necesar pentru populația existentă, cel mai mare excedent fiind în municipiul București, urmat de alte centre universitare. În top 10 specialități medicale căutate de rezidenți sunt dermatologia, radiologia imagistică, psihiatria, neurologia pediatrică, oftalmologia, chirurgia plastică, cardiologia, pneumologia, medicina nucleară și endocrinologia.
