Premierul Marcel Ciolacu propune acordarea în bani a tichetelor de masă. Motivul invocat de către acesta ar fi că firmele care emit aceste bonuri de masă au început să pună comisioane destul de mari și ar avea profituri „excepționale”.
„Companiile care emit aceste tichete au ajuns la un comision destul de mare, din punctul meu de vedere. 3 la sută la emitere, 3 la sută la colectare, din informațiile pe care le am eu. Dacă nu înțelegem că nu putem să avem profit excepțional și avem doi angajați, eu astfel de șmecherii nu le mai accept”, arată Ciolacu.
3 milioane de beneficiari
Conform statisticilor Edenred, peste 50 la sută din salariații din România, adică peste 3 milioane de angajați, primesc tichete de masă de la angajatori. Valoarea maximă a tichetelor de masă s-a modificat începând cu 1 august 2023, crescând cu aproximativ 17 la sută, de la 30 lei la 35 lei. Tichetele de masă sunt acordate în peste 30 de țări, pe carduri dedicate care pot fi utilizate pentru a mânca la prânz. 50 de milioane de angajați din întreaga lume beneficiază de acest program.
Nu se știe încă dacă, în spatele anunțului premierului este o analiză riguroasă a impactului pe care măsura îl va avea asupra industriei HoReCa, afectată grav de anii de pandemie COVID-19.
HORA: „Riscați să deschideți o cutie a Pandorei și să schimbați în mod dramatic destinația acestor bani”
Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor (HORA) a transmis, luni, o scrisoare deschisă adresată lui Ciolacu. „Suntem îngrijorați de modul în care sunt anulate măsurile bune din România”, transmit aceștia.
„Nu înțelegem măsura absurdă prin care s-a decis acordarea de tichete de masă și în bani și vă solicităm, domnule premier Marcel Ciolacu, să păstrați tichetele de masă așa cum sunt ele în România de peste 25 de ani, pe cardurile specifice de tichete pe care le folosesc deja peste 3 milioane de angajați. Nu creați o situație riscantă în care să fie pusă sub semnul întrebării singura masă certa a 3 milioane de oameni!”, se arată în document.
HORA arată că tichetele de masă sunt acordate angajaților pentru a mânca la prânz, iar „prin modificarea pe care intenționați să o faceți, riscați să deschideți o cutie a Pandorei și să schimbați în mod dramatic destinația acestor bani, transformându-i în lichidități care vor ajunge în alte zone ale economiei, pe care acum încercați să le reglementați, cum ar fi jocurile de noroc”.
În plus, HORA aduce în discuție și o analiză a datelor financiare recente realizate de Frames, care arată că „afacerile companiilor din zona de servicii de servire a mesei (COD CAEN 5610) ar putea înregistra o scădere de peste 6 miliarde de lei în 2024 prin adoptarea măsurii de a permite și acordarea în cash a tichetelor de masă”.
Compania Frames arată că intenția Guvernului de a elimina acordarea tichetelor de masă sub forma cardurilor digitalizate și de a le taxa cu 10 la sută „ar putea produce pierderi financiare semnificative economiei, dar și bugetului de stat”. Firmele care oferă servicii de servire a mesei ar putea raporta o scădere a cifrei de afaceri de până la 30 la sută, „iar asta va însemna pierderi de aproximativ 6 miliarde de lei”, trag un semnal de alarmă consultanții.
O istorie a tichetelor de masă
Tichetul de masă a fost adoptat pentru prima dată în mod oficial în Regatul Unit, în anii ’50. Potrivit tradiției din mediul de afaceri, un anume John Hack lua prânzul cu prietenii și a observat că unii clienți își plăteau masa cu „bucăți” de hârtie. Ospătarul i-a spus că unele companii din apropiere ajunseseră la un acord cu restaurantul prin care îi rambursau acestuia valoarea consumației angajaților companiei, folosind bonurile de hârtie ca dovadă a meselor consumate de angajați, scrie PSNews.
Având în vedere efortul suplimentar pe care companiile trebuie să îl fi depus pentru a organiza acest lucru, Hack și-a înființat propria companie pentru a supraveghea sistemul de bonuri în schimbul unei taxe de serviciu. Tichetele de masă, sau LV, așa cum au fost numite în curând, au devenit din ce în ce mai populare și au fost introduse în alte țări europene în anii ’60. Inspirat de bonurile de masă, Jacques Borel a introdus bonul de masă pe piața franceză în 1962.
Apoi, în 1967, un decret guvernamental a transformat bonul de masă într-un beneficiu recunoscut oficial pentru angajați. Bazându-se pe succesul său, conceptul a fost exportat în alte țări europene și sud-americane începând din 1976. În prezent, tichetele de masă sunt utilizate în peste 30 de țări din întreaga lume. În plus, alte programe de tichete sociale au fost implementate de 46 de guverne care au extins conceptul la alte politici publice și sociale (de exemplu, mediu, transport, cultură și sport).
Voucherele de vacanță, „salvate” de la schimbări
Voucherele de vacanță nu vor fi incluse în această măsură, anunță premierul, iar Executivul caută soluții ca acestea să fie distribuite prin sistemul public, eventual Poșta Română. Declarațiile au fost făcute la deschiderea anului școlar 2023-2024 la Colegiul Tehnic Anghel Saligny din București.
Mult așteptatele modificări fiscale vor fi puse în transparență publică în această săptămână. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat deja că Guvernul își va asuma apoi răspunderea în fața Parlamentului pe aceste măsuri.
