Cum se rezolvă subiectele la Română de la Evaluarea Națională

Nadia POPESCU

Subiectele de luni de la Evaluarea Națională, la limba și literatura română, au vizat competențele generale și specifice ale probei, descrise în programa de examen (receptarea și redactarea textului scris de diverse tipuri, utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise, exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional) și conținuturile asociate. Nivelul lor de dificultate a fost unul mediu, deși, la al doilea subiect, unde candidații au emoții de obicei, s-a cerut caracterizarea unui personaj, ceea ce poate fi mai dificil pentru unii elevi.

Textul literar ales a fost un fragment din basmul cult scris de Ioan Slavici, „Limir-împărat”, iar cel nonliterar – un fragment din eseul autobiografic „Deșertul pentru totdeauna” de Octavian Paler. Pornind de la aceste două texte, elevii au avut inițial de răspuns la câteva cerințe vizând înțelegerea informațiilor citite. Astfel, la subiectul I – A, au fost următoarele cerințe:

1. Notează, din textul 2, două cuvinte din câmpul lexical al fructelor. În text apăreau: zmeură, afine, mure, mere.
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile din textul 2. Copiii de peste vale păzeau vitele „pe Calea Râului”  (varianta c).

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile din textul 2. Octavian Paler a învăţat de la tatăl său „să citească harta cerului” (varianta a).

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile din textul 1. Văduva era tristă, deoarece „fata ei era foarte săracă” (varianta b).

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunţ pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informaţiile din cele două texte

Textul 1:

• Văduva avea un singur copil. (A)
• Florile se bucură de soarta fetei.  (F)
• Lia pleacă pe un drum pe care nu a mai călcat nimeni. (F)

Textul 2:

• În copilărie, Octavian Paler primea multe daruri când era în Lisa.(F)
• Mama îi punea băiatului în traistă doar pâine şi slănină.  (F)
• Copiii aveau voie să coboare în sat după căderea serii. (A)

6. Transcrie, din textul 1, două figuri de stil diferite, precizând felul acestora. Elevii puteau alege între enumerația „voioasă și fericită, înconjurată de bogății și gătită ca o împărăteasă”, comparația  „gătită cum o visase, ca o împărăteasă”, inversiunea „grea mâhnire”, personificarea „florile îi ziceau întristate” sau altele (erau multe comparații specifice basmului, personificări și chiar hiperbole).

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvenţă relevantă din fiecare text. Elevii puteau numi: relația copil – părinte, viața la țară/ traiul rural, grija pentru animalele domestice.

8. Crezi că este importantă respectarea regulilor? Motivează-ţi răspunsul în 50-100 de cuvinte, valorificând textul 2. Cerința viza un aspect familiar copiilor, este de presupus că nu le-a fost greu să își formuleze argumentarea, iar în textul care trebuia valorificat era trimitere clară la acest subiect, în ultima sa parte, unde autorul enumeră ce reguli trebuia să respecte în copilărie.
9. Asociază fragmentul din Limir Împărat de Ioan Slavici cu un alt text literar studiat la clasă sau cu o lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvenţă relevantă din fiecare text. Valori care se desprind din textul dat: hărnicia, bunătatea, grija pentru cei aflați în nevoie, altruismul – toate fiind justificate de hotărârea Liei de a se opri din drumul său pentru a ajuta oile și câinii, chiar dacă ar fi însemnat să se rănească la degete în timp ce avea grijă de animale.

La subiectul I – B, erau vizate cunoștințele de construcție a limbii române, de fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă.

• La exercițiul 1, varianta corectă era c) oiţelor – tradiţiile, ambele cuvinte având hiat. La 2, varianta corectă era a) bogăţii – potecuţa (bogăție – derivat de la bogat cu sufixul –ie, potecuță – derivat de la potecă, primind sufixul –uță). La 3, sensul secvenței subliniate „şi mi se cuvine să-mi caut rost în lume” este d) a-şi găsi un scop în viaţă. La 4, omonimele se găseau la a) „Când se deștepta din somn, văduva suspina”; Din iaz a pescuit un somn. La exercițiul 5, substantivele erau în cazurile: nominativ (văduva, fata), acuzativ (copil, norocul, spini, buruiană), genitiv (copilului), vocativ (copila).
• La al șaselea item, enunțul în care verbul „a face” să fie la modul imperativ, forma negativă, numărul singular putea fi: Nu face gălăgie în sală!, iar enunțul asertiv, în care pronumele ea să fie complement prepozițional: Vorbim cu drag despre ea.
• Propozițiile subordonate din secvența de la exercițiul 7 erau: „ce sunet scoteau tălăngile de la vacile sale” – propoziție subordonată completivă directă și „după cum un violonist își poate recunoaște și pe întuneric vioara” – propoziție subordonată circumstanțială de mod.La ultimul exercițiu, enunțul corect era: „Nu uitați, dragile mele fete, să aveți același respect ca până acum și să nu uitați de părinții voștri ale căror sfaturi v-au îndrumat! Mi-aș dori să vă împliniți visurile.”

Subiectul al II-lea cerea caracterizarea personajului Lia din basmul lui Slavici, într-o compunere de minimum 150 de cuvinte. Urmând cerințele subiectului, elevii ar fi putut realiza compunerea fără prea mari probleme. Astfel, două date de identificare ale personajului erau: Lia era unica fiică a unei văduve, era de origine modestă, foarte săracă, asemenea mamei sale, și avea vârsta la care un tânăr trebuie să-și asume destinul și să pornească în construirea lui. Caracterizarea directă a naratorului o arată „voioasă și fericită”, fără complexe din cauza situației sociale. Trăsăturile morale erau surprinse direct de către narator (fata era harnică „de creșteau flori pe unde-i călca piciorul și da muguri lemnul uscat când ea punea mâna pe el”) sau indirect, pe baza faptelor sale (se oprește pentru a ajuta oile și câinii). În plus, este curajoasă și determinată, deoarece se hotărăște să plece singură de acasă pentru a se realiza în viață  („Sunt acuma mare și eu și mi se cuvine să-mi caut rost în lume”), răbdătoare și altruistă, modestă și bună la suflet. Textul oferea suficiente fapte pentru a ilustra aceste trăsături. O valoare personală ce putea fi ușor corelată cu personajul era bunătatea, Lia fiind un model comportamental pentru copiii și tinerii dintotdeauna.

__________________________________________________________________

Nadia POPESCU
este profesor de Limba și literatura română,
director adjunct al Liceului Teoretic „Alexandru Marghiloman”