În multe sate din județul Buzău, primul contact al unei persoane vulnerabile cu sistemul de sănătate nu este medicul specialist și nici spitalul județean. Este asistentul medical comunitar care bate la poarta unei familii, verifică starea unui copil, monitorizează o gravidă, ajută un vârstnic singur să își urmeze tratamentul sau îndrumă o persoană fără acte către instituțiile care îi pot oferi sprijin.
Această activitate, desfășurată departe de atenția publică, reprezintă una dintre cele mai importante componente ale sistemului de sănătate preventive din mediul rural. Potrivit informării întocmite de Direcția de Sănătate Publică și transmisă Instituției Prefectului, rețeaua de asistență medicală comunitară a devenit un instrument esențial pentru combaterea excluziunii sociale și pentru creșterea accesului la servicii medicale în comunitățile vulnerabile.
Sănătatea începe în comunitate
Conceptul de asistență medicală comunitară are la bază o idee simplă: prevenția și accesul la servicii medicale trebuie să ajungă la fiecare cetățean, indiferent dacă locuiește într-un oraș mare sau într-un sat izolat de munte. Scopul principal al acestei rețele este reducerea diferențelor dintre diverse categorii sociale și asigurarea accesului echitabil la servicii medicale. Beneficiarii sunt în special persoanele aflate în situații de vulnerabilitate: familii sărace, șomeri, persoane cu nivel redus de educație, vârstnici singuri, bolnavi cronici, persoane cu dizabilități, gravide, copii, familii monoparentale sau persoane expuse riscului de excluziune socială.
În practică, asistența medicală comunitară reprezintă o combinație între servicii medicale, activități de prevenție și intervenții sociale. Ea funcționează prin intermediul asistenților medicali comunitari și al mediatorilor sanitari, profesioniști care lucrează direct în mijlocul comunităților și care cunosc problemele locale mai bine decât orice statistică oficială.
82 de profesioniști pentru zeci de mii de oameni
La nivelul județului Buzău funcționează în prezent 82 de posturi de personal comunitar, repartizate în 63 de unități administrativ-teritoriale. Dintre acestea, 68 sunt posturi de asistenți medicali comunitari, iar 14 sunt ocupate de mediatori sanitari.
Majoritatea posturilor sunt finanțate prin Ministerul Sănătății, însă există și administrații locale care au ales să susțină financiar dezvoltarea serviciilor. În localități precum Brădeanu, Grebănu, Lopătari, Mărăcineni, Nehoiu, Pogoanele, Puiești, Rușețu sau Vintilă Vodă, autoritățile locale au alocat fonduri pentru menținerea sau suplimentarea personalului comunitar.
Pentru DSP Buzău, această implicare este un semnal pozitiv, deoarece dezvoltarea rețelei depinde în mare măsură de resursele disponibile și de interesul administrațiilor locale.
Peste 40.000 de persoane vulnerabile identificate
Dimensiunea fenomenului social cu care se confruntă comunitățile din județ este evidențiată de cifrele raportate pentru anul 2025. Asistenții medicali comunitari au identificat și înregistrat în catagrafiile oficiale 40.441 de persoane vulnerabile. În evidențele mediatorilor sanitari figurează alte 10.807 persoane.
Aceste cifre reflectă existența unui segment important al populației care necesită monitorizare constantă și sprijin pentru accesarea serviciilor medicale. În multe cazuri, persoanele vulnerabile nu sunt înscrise la medicul de familie, nu beneficiază de servicii preventive și ajung în sistemul medical abia atunci când afecțiunile devin grave. Rolul personalului comunitar este tocmai acela de a identifica aceste situații înainte ca problemele de sănătate să se agraveze.
Aproape 159.000 de intervenții într-un singur an
Activitatea asistenților medicali comunitari este impresionantă prin amploarea sa. Numai în anul 2025 au fost realizate 158.961 de servicii și intervenții adresate persoanelor vulnerabile. Aceste intervenții includ identificarea persoanelor neînscrise la medicul de familie, monitorizarea sugarilor și a copiilor mici, urmărirea gravidelor și lăuzelor, sprijinirea femeilor în accesarea serviciilor de planificare familială și supravegherea pacienților cu boli cronice.
De asemenea, personalul comunitar monitorizează persoane aflate în evidențe speciale, precum bolnavi de tuberculoză, persoane diagnosticate cu HIV/SIDA, pacienți cu boli rare, persoane cu tulburări psihice sau copii prematuri.
Un rol important îl au și vizitele la domiciliu efectuate în cazul persoanelor vârstnice, dependente sau cu mobilitate redusă. Pentru mulți dintre acești beneficiari, asistentul medical comunitar reprezintă singura legătură constantă cu sistemul sanitar.
Mediatorii sanitari, puntea dintre comunitate și instituții
O componentă esențială a sistemului este reprezentată de mediatorii sanitari, profesioniști care lucrează în special în comunitățile de romi și care facilitează comunicarea dintre cetățeni și autorități. În anul 2025, peste 10.800 de persoane au beneficiat de servicii de mediere sanitară, fiind acordate 23.568 de servicii.
Mediatorii sanitari oferă sprijin pentru obținerea documentelor de identitate, înscrierea la medicul de familie,
accesarea beneficiilor sociale, încadrarea în grad de handicap, monitorizarea gravidelor și a copiilor, mobilizarea populației pentru vaccinare și însoțirea pacienților către unitățile medicale. Rolul lor depășește sfera medicală și contribuie direct la reducerea barierelor sociale care împiedică accesul la servicii publice.
O șansă de dezvoltare prin proiectele europene
Un impuls important pentru extinderea serviciilor medicale comunitare vine din proiectul național „Furnizare de servicii integrate în comunitățile rurale – facilitarea accesului persoanelor vulnerabile la servicii de bază eficiente și de calitate”, derulat în perioada 2025–2029. Proiectul urmărește dezvoltarea serviciilor comunitare integrate în 2.000 de localități rurale din România și are ca obiectiv reducerea sărăciei și creșterea incluziunii sociale.
În județul Buzău, 61 de unități administrativ-teritoriale au depus dosare pentru participare. Localitățile care nu beneficiază în prezent de asistenți medicali comunitari vor putea organiza concursuri pentru ocuparea posturilor necesare, iar comunitățile cu nevoi ridicate vor putea solicita suplimentarea personalului. Primele rezultate sunt deja vizibile. Unele concursuri pentru ocuparea posturilor au fost finalizate, iar altele sunt în desfășurare.
Problemele care persistă
În ciuda progreselor, raportul DSP Buzău evidențiază și dificultățile cu care se confruntă sistemul. Potrivit legislației, primăriile trebuie să asigure spații de lucru, echipamente informatice, materiale sanitare, mijloace de transport și resurse financiare pentru activitatea de teren.
În realitate, nivelul de susținere diferă considerabil de la o localitate la alta. În timp ce unele administrații locale consideră asistența medicală comunitară o prioritate, altele nu prevăd fonduri suficiente pentru desfășurarea activităților. Lipsa transportului, a echipamentelor sau a materialelor sanitare îngreunează activitatea personalului și reduce capacitatea acestuia de a interveni rapid în teren.
O investiție în prevenție și solidaritate
Raportul DSP Buzău transmite un mesaj clar: sănătatea comunității nu se construiește doar în spitale și cabinete medicale, ci și prin munca discretă desfășurată zi de zi în sate și cartiere.
Asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari reprezintă prima linie de contact cu persoanele vulnerabile și una dintre cele mai eficiente forme de prevenție. Ei identifică probleme înainte ca acestea să devină urgențe medicale și contribuie la reducerea costurilor sistemului sanitar prin intervenții timpurii.
Dezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară poate deveni una dintre cele mai importante investiții în sănătatea publică. Iar experiența județului Buzău demonstrează că, atunci când prevenția ajunge în comunitate, șansele la o viață sănătoasă cresc pentru toți, nu doar pentru cei care au acces facil la servicii medicale pilot în București, Slatina și Buzău, reușește să lege într-un parcurs coerent educația formală, patrimoniul cultural și instrumentele digitale contemporane și transformă în mod concret modul în care elevii și profesorii interacționează cu patrimoniul.
