marți, 22 septembrie 2020

Cum dispar pădurile Buzăului: șmenuri cu lemn cu un singur aviz de însoțire la zeci de transporturi și păduri cumpărate ,,la negru”

Furtul de lemn este cel mai constant jaf petrecut pe teritoriul României în ultimii 30 de ani. Indiferent ce regim a fost la putere și indiferent de creșteri economice sau crize financiare, pădurile țării au fost decimate în mod sistematic. Amploarea tăierilor ilegale din ultimele trei decenii este estimată la 270 de milioane de metri cubi, dacă se iau în calcul cifre oficiale. Neoficial, pagubele sunt mult mai mari.

În ultimii ani, după inițierea unor modificări legislative pentru stoparea tăierilor ilegale și după crearea unor instrumente precum aplicația „Inspectorul Pădurii”, s-a creat impresia că pădurile din România au început să fie protejate. În realitate, situația este dramatică: hoții de lemn și-au adaptat metodele și continuă să taie lemn ilegal, acoperiți de acte și de pasivitatea autorităților silvice, de la bază, până la cel mai înalt nivel. Defrișările și ­co­merțul ilegal cu lemn ies la iveală doar atunci când autoritățile ies în teren sau când vreun păgubit merge până-n pânzele albe pentru a-i da pe mâna legii pe tăietori. În rest, este geu de dovedit cât s-a furat din pădurile noastre. Jaful se face în liniște, iar lemnul furat e legalizat odată ce iese din pădure.

Păduri fără proprietari legitimi, cumpărate „la negru” și defrișate

Pe 30 iulie, Tribunalul Buzău s-a pronunțat în primă instanță într-un dosar care scoate la iveală modul în care dispar pădurile Buzăului.

Cauza s-a aflat în instrumentarea procurorilor încă din 2014 și abia după trei ani cei considerați vinovați de evaziune fiscală cu peste 1.400 mc de lemn au fost trimiși în judecată. Potrivit procurorilor, timp de patru ani, doi localnici din Vintilă Vodă au comercializat prin intermediul unor PFA, pe de o parte peste 1.000 mc material lemnos,  reprezentând lemn brut, având drept destinatari persoane fizice proprietari de pădure, în vederea sustragerii de la plata taxelor și impozitelor aferente acestor tranzacții ­disi­mulate sub forma unor operațiuni de prestări servicii, iar pe de altă parte lemn provenint din pădurile unor persoane fizice, prelucrat la gaterul familiei din Niculești și vândut fără a înregistra în contabilitate veniturile obținute, cu consecința sustragerii de la plata obligațiilor fiscale ­afe­rente.

Suprafețele de pădure erau achiziționate de la diferite persoane fizice și ulterior exploatat materialul lemnos și comercializat ca lemn rotund și lemn de foc, fără a înregistra operațiunile în contabilitate și fără a raporta organului fiscal teritorial veniturile și sumele de bani obținute, în scopul de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale aferente.

Veniturile obținute nu au fost înregistrate în contabilitate, însă s-au evidențiat prestări de servicii, pentru a se putea emite avize de transport material lemnos, pe care firma le-ar fi făcut către persoane fizice – proprietari de pădure. „A indus astfel, în mod fals, ideea că acestea ar fi beneficiarii materialului lemnos (lemn lucru sau lemn de foc) rezultat în urma exploatării și al veniturilor realizate, devenind implicit titularii obligațiilor aferente sumelor de bani generate de această activitate, mutând în mod artificial sarcina firmei (…) (înregistrarea și raportarea către organele fiscal) în sarcina persoanelor fizicee”, spun procurorii. În schimb, evidența transporturilor era ținută într-un caiet ce reprezenta o așa-zisă contabilitate paralelă. Peste 200 de transporturi au fost identificate de anchetatori.

În fața instanței, inculpa­tul, un bărbat de 70 de ani, a declarat că a achiziționat în nume propriu și din bani proprii suprafețele de pădure la care anchetatorii au făcut referire. Cu niciuna dintre aceste persoane nu a încheiat acte de vânzare-cumpărare, deoarece nu aveau la acel moment, și nici în prezent nu au, titluri de proprietate asupra pădurilor, ci doar procese-verbale de punere în posesie. „El este proprietar de fapt, nu de drept asupra pădurilor, vechii proprietari neavând nicio implicare în această situație. În calitatea de proprietar de fapt a efectuat demersurile necesare pentru marcarea materialului lemnos. Marcarea s-a făcut în numele vechilor proprietari, legea permițând acest lucru la vremea respectivă pentru a exploata masa lemnoasă. Întrucât exploatarea putea fi realizată doar de către  o firmă specia­lizată și atestată în acest domeniu, a trebuit sa încheie contract de prestări servicii societatea lui, F.M. SNC. Întrucât nu a putut încheia contract de vânzare-cumpărare cu vechii proprietari, toate actele ulterioare, inclusiv contractele de prestări servicii, au fost încheiate pe numele vechilor proprietari. De asemenea, avizele de însoțire a materialului lemnos au fost emise tot pe numele vechilor proprietari. El a achitat din bani proprii contravaloarea prestărilor-servicii, o parte din sumă fiind achitată cu material lemnos. Societatea a achiziționat o partidă de masă lemnoasă în perioada 2011-2012, plata făcându-se din banii societății, cantitatea de masă lemnoasă din această partidă intrând și ieșind din societate cu documente legale. Nu este de acord cu prejudiciul stabilit, considerând că acesta ar trebui calculat pentru el în calitate de  persoană fizică neautorizată, nu ca societate, întrucât acti­vitatea a fost desfășurată de el în această calitate, și nu în ­ca­litate de asociat și administrator al societății”, declarație cu care instanța nu a fost de accord atât timp cât, se precizează în hotărâre, societatea în cauză a fost înființată tocmai pentru a putea exploata lemn.

De cealaltă parte, în aceeași perioadă de patru anii ( 2010 –2014) în gaterul familie ar fi fost prelucrat lemn care ulterior a fost vândut fără a se evidenția în documentele contabile veniturile obținute din valorificarea, în diverse locații din județele Buzău și Prahova a cantității de 1039,83 mc material lemnos. Prejudiciile nu sunt mari însă faptele vorbesc de la sine, iar dacă cei doi nu intrau în vizorul oamenilor legii și-ar fi desfășurat activitatea ­nes­tingheriți.

Lopătari-Nehoiu, zonele cu probleme

Metoda folosită de o bună bucată de timp de către cei care vor să comercializeze material lemnos, fără a avea acte doveditoare pentru acesta, constă în folosirea în mod repetat a aceluiași aviz de însoțire a mărfii în timpul a două sau mai multe transporturi efectuate. Practic, în intervalul de valabilitate a documentului de mi­nim 10 ore, se pot efectua și 10 transporturi dacă distanța între beneficiari nu este mare. Cei mai mulți nu iau în considerare însă faptul că polițiștii au suficiente metode pentru a depista aceste transporturi făcute clandestin, inclusiv prin verificarea imaginilor de pe camerele de supraveghere montate pe drumurile din județ. În ultimele săptămâni, polițiștii buzoieni au intensificat controalele pe șosele pentru identificarea transporturilor multiple de lemn, dar și a camioanelor supra încărcate, o altă metodă prin care lemnul este scos la risc.

Potrivit IPJ Buzău, în primele șase luni ale anului, 38 de sancțiuni au fost aplicate pentru transporturi repetate în baza aceluiași aviz de însoțire. Valoarea totală a amenzilor a ajuns la 90.000 lei, aproximativ 100 mc de lemn fiind confiscați. 22 de sancțiuni au fost aplicate unor persoane fizice, iar 16 amenzi au fost scrise în numele unor societăți comerciale.

Alte 19 sancțiuni au fost aplicate unor gatere din județ – depozite care au ca obiect de activitate depozitarea și prelucrarea  materialului lemnos, valoarea lor fiind de 80.000 lei.

Cele mai frecvente neconformități constatatate au fost lipsa documentelor – expediere fără aviz de însoțire. Aproximativ 550 mc de lemn au fost confiscați din acest motiv.

„Protejarea fondului forestier reprezintă o prioritate constantă a Poliției, periodic fiind organizate acțiuni atât în fondul forestier, cât și în trafic. Activitățile sunt organizate împreună cu reprezentanții celorlalte structuri județene ce au competență în prevenirea și combaterea delictelor silvice”, a precizat Ane-Mari Vrapciu, purtător de cuvânt al IPJ Buzău.

De la începutul anului, efectivele inspectoratului au desfășurat circa 150 de controale pe linia prevenirii și combaterii delictelor silvice și a faptelor ilegale asociate din tăierea arborilor, circulația, depozitarea, prelucrarea primară și comercializarea materialelor lemnoase. De asemenea, în conformitate cu prevederile Legii nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, polițiștii buzoieni au aplicat 89 de sancțiuni contravenționale, fiind confiscați aproximativ 700 m.c. de material lemnos și patru fierăstraie mecanice folosite la săvârșirea de infracțiuni și contravenții în domeniul silvic. Totodată, au fost constatate 23 de infracțiuni la regimul silvic, reprezentând fapte penale privind tăieri ilegale și furturi de arbori, la care se adaugă alte șapte infracțiuni în domeniul exploatării și industrializării materialului lemnos, conexe unor infracțiuni de natură economico-finaciară.

Cele mai mari probleme sunt în zonele Lopătari –Nehoiu, deși în toată zona de munte se taie păduri copac cu copac, de multe ori sub privi­rile neputincioase ale celor care trebuie să le păzească.

Sancțiunile prevăzute de legislația din domeniul silvic sunt cuprinse între 1.000 și 8.000 de lei pentru persoanele fizice care taie sau sustrag arbori, indiferent de forma pe proprietate a terenului de unde provin, iar deținerea ori transportul de material lemnos fără forme legale de sancționează cu amendă între 1.000 și 15.000 de lei.

Totodată, pentru agenții economici care dețin sau efectuează activități de expediere, transport, primire pentru depozitare sau prelucrare de material lemnos, amenzile sunt cuprinse între 1.000 și 15.000 de lei, cu măsuri complementare ce pot ajunge la suspendarea activității, iar pentru tăierea și sutragerea de  arbori în cadrul exploatărilor fores­tiere de către operatori economici atestați, amenzile pot fi de la 8.000 până la 12.000 de lei, precum și retragerea ­atestatului care permite desfășurarea unor astfel de activități.

Tot din categoria măsurilor complementare, materialul lemnos tăiat, deținut sau transportat ilegal se reține în vederea stabilirii provenienței și/sau confiscă, iar în funcție de împrejurările depistării, poate fi confiscat și mijlocul de transport și uneltele folosite la tăierea materialului lemnos.

2 COMENTARII

  1. O natie mai blestemata, mai nenorocita si mai proasta ca romanii nu exista pe fata pamantului. Cu o asemenea tara, trebuiam sa fim numarul 1 la turimsm in Europa de Est si pe primele zece locuri in toata Europa, nu sa ajunga un desert infect. Romanii, insa numai atata stiu, sa dea in cap, sa fure si sa se imbogateasca peste noapte. Suntem cu mult inferiori fata de popoarele civilizate, romanii nu au inima pentru paduri si nu iubesc deloc natura, pentru ca nu sunt umani deloc. De ce oare cea mai frumoasa tara din Europa trebuia sa fie populata de o asemenea natie de joasa speta? De asta suntem paria Europei si nu vom avea niciodata respect.

  2. A avut vreun jurnalist curiozitatea să facă un recensământ al gaterelor și al firmelor care exploatează material lemnos din județul Buzău și să încerce să afle cine sunt cei din spatele afacerilor? Fără excepție, afacerile sunt patronate de oamenii Partidului Structurilor, adică foști securiști și cadrele aparatului comunist de partid (fii, gineri, nepoți). Acțiunile organelor actuale ale statului doar mimează că încearcă să stopeze furturile din exploatarea materialului lemnos.

Comments are closed.

loading...
error: Content is protected !!