Actualitate

Cum au reușit doi buzoieni sancționați pentru „muncă la negru” să scape de amenzi

Fiecare muncitor angajat „la negru” costă 20.000 de lei. Firmele sau persoanele fizice găsite de      inspectorii de muncă lu­crând fără forme legale riscă amenzi usturătoare pentru fiecare persoană primită la lucru.

Spre exemplu, un buzoian a cerut în instanță a- nularea unei amenzi de 120.000 de lei pentru muncă ,,la negru”, iar Inspectoratul Teritorial de Muncă Buzău a pierdut procesul în apel din cauză că a depus prea târziu cererea. Băr­ batul a declarat că a fost amendat cu 120.000 de lei pentru șase muncitori care lucrau la săparea unui șanț pentru un gard. Buzoianul a mai arătat că ,,acei muncitori erau zilieri și desfă­șurau activități necalificate, fiind vorba de o activitate unică, ocazională, că nu a cunoscut că, în calitate de angajator persoană fizică, trebuie să obțină o parolă de la ITM pentru a înregistra aceste contracte în Registrul General de Evidență a salariaților la nivelul ITM”.

Totul s-a întâmplat în august 2018. Buzoianul a arătat în motivarea cererii că la locuința sa s-a prezentat o echipă de control din cadrul ITM, împreună cu patru jandarmi, în vederea efectuării unui control cu privire la respectarea prevederilor Codului Mun­cii. Bărbatul susține că  jandarmii „i-au luat cu forța pe muncitorii care săpau un șanț pentru construirea unui gard la locuința dânsului și i-au obligat să dea declarații care le-au fost dictate cuvânt cu cuvânt de unul dintre inspectori. De asemenea, petentul a arătat că nu toți muncitorii știau să scrie și să citească și apreciază că inspectorii au apelat în mod abuziv la instituția jandarmeriei, astfel încât modalitatea în care s-au făcut verificările este abuzivă și nejustificată, existând dubii cu privire la situația de fapt consemnată în procesul verbal contestat.

Apreciază că decla­ra­țiile date în condițiile de mai sus nu pot fi considerate acte pe propria răspundere și nu pot produce efectele juridice reținute în procesul verbal, mai ales că nu sunt semnate de niciun martor. Arată că acei muncitori erau zilieri și desfășurau activități necalificate, fiind vorba de o activitate unică, ocazională. Precizează că nu a cunoscut că, în calitate de angajator persoană fizică trebuie să obțină o parolă de la ITM pentru a înregistra aceste contracte în Registrul General de Evidență a salari­aților la nivelul ITM”, se precizează în decizia instanței.

La proces bărbatul a mai arătat că “sancțiunea contravențională aplicată este disproporționat de mare față de consecințele juridice produse” și a cerut înlocuirea amenzii cu avertismentul sau eșalonarea amenzii de 120.000 lei pe o perioadă de doi ani. Jude­cătoria Buzău a admis în parte cererea, transfor­mând amenda în avertisment pe motiv că scopul aplicării sancțiunii a fost atins și că petentul nu a mai fost sancționat contravențional pentru fapte similare. „Avertismentul este suficient pentru a-l împie- dica pe viitor să mai săvârșească astfel de fapte. În acest sens, instanța reține și faptul că ulterior controlului petentul a îndeplinit obligația de a înregistra contractele individuale de muncă în Re­gistrul de evidență a sala­riaților și a depus Declarația 020 la ANAF, precum și împrejurarea că s-au în­cheiat contractele de muncă pe o perioadă de patru zile, dar și cuantumul amenzii de 120.000 lei”.

Inspectoratul Teritorial de Muncă a contestat sentința, dar apelul a fost anulat pentru că ITM a ieșit din termenul în care putea apela la această cale de atac.

Un alt buzoian a scăpat și el de amenda de 40.000 lei pe care a primit-o de la ITM din cauză că ar fi folosit doi muncitori ,,la negru” ca să construiască o casă. Fiind considerat angajator, beneficiarul lucră­rii era o altă persoană, băr­batul a fost amendat cu câte 20.000 lei pentru fieca­re muncitor găsit fără contract individual de muncă încheiat anterior începerii lucrării și declarat la ITM. Deși instanța a recunoscut temeinicia procesului verbal de contravenție, a considerat că valoarea sancțiunii este prea mare pentru a putea fi suportată de prezumtivul angajator și, ca urmare, a decis înlocuirea cu avertisment, apreciind că scopul aplicării sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin sancțiunea avertismentului.

Articole similare

error: Continut protejat!!