Cum au fost întocmite falsurile cu care soția primarului Bîtu de la Calvini a cerut subvenții APIA

Procurorii Direcției Națio­nale Anticorupție nu sunt mulțumiți de sentința pronunțată în primă instanță de Tribunalul Buzău în dosarul de corupție în care soția primarului comunei Calvini a fost trimisă în judecată pentru fraudă cu fonduri europene și au declarat apel. Decizia finală va apar­ține, astfel, judecătorilor de la Curtea de Apel Ploiești.

Hotărârea pe fond scoate însă la iveală modul în care au fost falsificate două acte de arendă în baza cărora firma administrată de Nicoleta Bîtu a solicitat subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Potri­vit rechizitoriului tri­mis în instanță de procurorii DNA, cele două contracte de arendă au fost întocmite nu doar prin falsificarea semnă­turilor arendatorilor, ci și prin înscrierea în fals a numerelor documentelor de identitate ale acestora. Culmea, unul dintre arendatori era decedat când se presupune că a semnat contractul de arendă.

,,Cu privire la contractul de arendă înregistrat la Primăria Calvini sub nr. 24 din 30.05.2006, încheiat între numitul E. E.– în ­ca­litate de arendator, pe de o parte, și S.C. Intersect B. S.R.L. reprezentată de administrator B. B. – în calitate de arendaș, pe de altă parte, având ca obiect exploatarea unei suprafețe de 0,50 ha. si­tuată pe raza comunei Cal­vini în parcelele T-2, a fost încheiat pentru o perioadă de 10 ani, res­pectiv de la 30.05.2006 la 30.05.2016 și prezintă semnăturile indes­cifrabile ale părților (…) Cu ocazia audierii în calitate de martor, E. E. a menționat că nu o cunoaște pe inculpata B.B., nu a încheiat niciodată contracte de arendă cu S.C. Intersect B. S.R.L., și nu își recunoaște semnătura de la rubrica arendator a contractului de arendă mențio­nat. Martorul a mai declarat că, în anul 2015, a purtat o corespondență cu inculpata B. B. întrucât aflase că aceasta îi folosește fără drept terenul ­res­pectiv, depunând în acest sens copie a acelor înscrisuri. Totodată, inculpata B. B., cu ocazia audierii, și-a recunoscut semnă­tura depusă la rubrica <Arendaș> de pe contractul încheiat cu E. E.

Cu privire la contractul de arendă înregistrat la Primăria Calvini sub nr. 34/30.05. 2006, încheiat între numitul D. I. – în calitate de arendator, pe de o parte, și S.C. Intersect B. S.R.L. reprezentată de administrator B.B. – în calitate de arendaș, pe de altă parte, având ca obiect exploatarea unei suprafețe de 4,26 ha. si­tuată pe raza comunei Cal­vini în parcelele T-5, pe o perioadă de 10 ani, respectiv de la 30.05.2006 la 30.05.2016, contractul prezentând semnă­turile indescifrabile ale părților. Se constată că nici acesta nu consfințește dorința părților, fiind întocmit în fals.

Astfel, în contract la capitolul <părți contractante>, în calitate de arendator este menționat D. I., identificat cu C.I… nr…. eliberat de Poliția G. la data de 01.07.2000. Din verificările efectuate în bazele de date administrate de M.A.I., respectiv Direcția pentru Evidența Persoa­nelor și Administrarea Bazelor de Date, rezultă că numărul documentului de identitate aparține unei alte persoane, respectiv A. A.

Este evident faptul că acest contract nu a prezentat realitatea și acordul părților semnatare, întrucât la data la care se presupune că a fost încheiat, D. I., arendatorul, era decedat așa cum rezultă și din adresa nr. 6432/21.11.2016 a Primăriei Comunei I.C. B., jud. Tulcea, prin care se arăta faptul că decesul a survenit la data 19.09.2003 și a fost înscris în registrul stării civile la nr. 19 din 21.09.2003.

Mai mult, la data de 17.02.2017 a fost audiat în ­ca­litate de martor și numitul F. F., ginerele lui D. I., care a precizat că nu a semnat niciun contract de arendă cu S.C. Intersect B. S.R.L., nu a fost împu­ternicit de socrul său să facă acest lucru, nu a pri­mit sume de bani de la această societate, singura activitate desfășurată fiind ridicarea ­titlului de proprietate asupra terenului respectiv de la Primăria Calvini, activitate ce avea la bază o procură specială dată de socrul său”, se precizează în hotărârea pe fond.

Audiat de procurori înainte de trimiterea dosarului în judecată, secretarul comunei a menționat că soțul inculpatei, primarul comunei la acel moment și din nou în funcție după alegerile din luna septembrie 2020, ar fi fost cel care a adus la Primăria Clavini contractele de arendă.

,,Referitor la contractele nr. 24 și 34 din 30.05.2006, arăt că acestea au fost aduse de către primarul B. V. (n.r., Bîtu Valeriu), direct întoc­mite. Precizez că au fost mai multe contracte aduse cu această ocazie”, a precizat secretarul comunei Calvini. În fața instanței, Nicoleta Bîtu și-a recunoscut faptele, deși în fața procurorilor a negat vehement că ar fi comis falsurile.

Ulterior încheierii contractelor de arendă mențio­nate, aceasta, în calitate de administrator al S.C. Intersect Bîtu S.R.L. a depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Buzău șase cereri de plată în baza cărora a primit sprijin financiar. Este vorba, potri­vit rechizitoriului, de peste 4 miliarde lei vechi, însă conform raportului specialistului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în perioada 2007 – 2012, în baza contractului de arendă nr. 24/30.05.2006 încheiat de S.C. Intersect Bîtu S.R.L. cu E.E. pentru folosința suprafeței de 0,50 ha, societatea comercială a încasat de la A.P.I.A. – Centrul Județean B. suma totală de 3.002,65 lei, iar pentru contractul nr. 34/30.05.2006 încheiat cu D. I., societatea ­co­mercială a încasat suma totală de 25.583,04 lei. Aceasta a fost și suma pe care soția primarului Bîtu a achitat-o înainte de pronunțarea sentinței la instanța de fond.

Nicoleta Bîtu a fost condamnată în primă instanță la 2 ani de închisoare cu suspendare, fără acord de recunoaștere a vinovăției, pe un termen de încercare de 3 ani, termen ce se va calcula de la data rămânerii definitive a hotărârii. Instanța a dispus ca aceasta să presteze 90 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Primăriei Calvini. Hotărârea Tribunalului Buzău poate fi ­atacată cu apel la 10 zile de la comunicare.

Nicoleta Bîtu, soția primarului Valeriu Bîtu, a fost ­tri­misă în judecată în luna iulie a anului trecut, iar în august dosarul a trecut de Camera preliminară. În decembrie 2020, avocatul acesteia a cerut amânare pentru achitarea prejudiciului de 28.585,69 lei către Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură – Centrul Județean Buzău, ceea ce s-a și întâmplat până la termenul pronunțării sentinței pe fond.

Dosarul de corupție în care Nicoleta Bîtu a fost trimisă în fața judecătorilor are la bază o plângere depusă în urmă cu patru ani la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de doi localnici, frați, cărora, pe vremea când era primar al comunei Calvini, Valeriu Bîtu le-a refuzat reconstituirea dreptului de proprietate. Cercetările în acest dosar au dus însă către unele ilegalități cu terenuri de pe raza comunei de care ani de zile nu se interesase nimeni. Așa s-a ajuns la soția fostului primar Bîtu, care, printr-o societate pe care o administra, a încheiat contracte fictive de arendă pentru mai multe suprafețe de teren, iar în baza acestor contracte a cerut subvenții de la APIA.

  Întreaga afacere a ieșit la iveală când ginerele unuia dintre proprietari, stabilit în Galați, a venit să-și revendice moștenirea după ce socrul său a decedat. Bărbatul era mort de vreo patru ani, însă apărea ca fiind semnatarul unuia dintre contractele de arendă încheiat de firma familiei primarului de la Calvini. Ancheta a stabilit că astfel de contracte „semnaseră” și alți câțiva localnici, însă aceștia habar n-aveau de existența acestora. De unde avea femeia informații despre terenurile nefolosite, au aflat anchetatorii.

     Din cauza acestor contracte de arendă „inventate”, Nicoleta Bîtu a fost trimisă în judecată pentru infracțiuni de corupție: „Folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi”. Instanța a decis o condamnare cu suspendare dat fiind că femeia nu are antecedente penale.

Problemele funciare ale primarului Bîtu

Primarul Valeriu Bîtu a fost și el judecat și condamnat la șase luni de închisoare cu suspendare pentru comiterea infracțiunilor de fals în înscrisuri oficiale și uz de fals după ce a înstrăinat un teren, revendicat de urmașii unei vechi familii de moșieri. Urmașii familiei de boieri Catrinoiu și-au revendicat imediat după apariția legilor fondului funciar proprietățile deținute de înaintași. Notificările trimise Comisiei locale de fond funciar vizau întreaga moșie: 63 hectare de pădure și 66 hectare de teren arabil. Din spusele moștenitorilor, Primăria din Calvini le-a retrocedat doar 10 hectare de teren arabil, 50 hectare de pădure și imobilul în care au locuit moșierii Catrinoiu.

Bîtu a modificat un proces-verbal al Comisiei locale de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, în care a mai adăugat o suprafață din centrul comunei, fără ca nimeni să știe. Folosind acel document falsificat, primarul a reușit să vândă terenul, aflat în proprietatea publică, unui localnic, iar acesta, la rândul său, l-a vândut mai departe. Numai că acea suprafață era deja revendicată de familia Catrinoiu încă din anii ‘90. Imediat, Corneliu Catrinoiu a depus plângere împotriva primarului. Procesul a început în anul 2009, iar în 2011 primarul din Calvini a fost condamnat definitiv la închisoare cu suspendare.

Corneliu Catrinoiu era unul dintre cei cinci moștenitori, toți frați, ai unei vechi familii de moșieri din Calvini. Familia respectivă a fost „dislocată” de regimul comunist, în anul 1948, în baza celebrului Decret 83, care prevedea și confiscarea averii „exploatatorilor”, chiaburi și moșieri, în cazul celor de la țară. Familia Catrinoiu a pierdut, atunci, printre altele, 63 hectare de pădure și 66 hectare de teren arabil, pe care moștenitorii încearcă, și acum, să le redobândească. Conform lui Corneliu Catrinoiu, Primăria le-a retrocedat fizic doar 10 hectare de teren arabil și 50 hectare de pădure, însă celelalte proprietăți se lăsau așteptate. Printre ele, un teren de 2.915 metri pătrați, situat vizavi de fostul sediu al Primăriei, pe care se află patru imobile, cu suprafața totală de aproximativ 600 metri pătrați. Acesta este, de fapt, terenul de la care i s-a tras condamnarea primarului Valeriu Bîtu, teren a cărui soartă a avut un traseu cel puțin ciudat, vânzarea acestuia către ultimul proprietar fiind intermediată de soția lui Valeriu Bîtu.

Corneliu Catrinoiu a spus atunci că, deși responsabilii Primăriei Calvini aveau cunoștință că terenul și clădirile sunt revendicate, Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar a eliberat acte de proprietate unui sătean, căruia i s-ar fi spus că este vorba despre un teren situat la… Padina! Apoi, susține Catrinoiu, proaspătul proprietar a înstrăinat terenul – tot știind că este situat la Padina – unui consătean, printr-o tranzacție intermediată de… soția primarului Valeriu Bîtu. Iar ultimul posesor a început să construiască o clădire pe terenul în cauză.