Un anunț publicat de Prefectura Buzău în Monitorul Oficial din 1888 arată nu doar una dintre atribuțiile instituției, ci și cât de mult a evoluat limba română în 135 de ani. Pentru o mai bună înțelegere a textului, trebuie conturat contextul politic intern din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și evenimentele majore ce se desfășurau în România vremurilor de atunci. Țara noastră își obținuse independența față de Imperiul Otoman în urma războiului Ruso-Turc din anii 1877-1878; în 1881, România a fost proclamată regat, iar Carol a fost încoronat ca prim rege al țării. Același rege are meritul de a fi introdus prima constituție completă a României în 1866, considerată una din cele mai democratice constituții din Europa.
Instituția Prefectului exista încă dinainte de Unirea Principatelor din 1859, dar cei ce o reprezentau purtau o altă denumire, fiind știuți ca „ispravnici de județe” sau „ispravnici administrativi”. În 1864, a avut loc prima împărțire administrativ-teritorială a statului român în județe și stabilirea primelor organe administrative de la acest nivel. Ca și acum, prefectul avea calitatea de reprezentant al puterii centrale în județ și administrator al intereselor locale.
În ce privește limba română, alfabetul chirilic a fost folosit din secolele XIV-XV-lea până în 1862. Adaptarea la alfabetul latin a fost complicată și anevoioasă, pentru că limba română are sunete pentru care alfabetul chirilic clasic nu are semne, iar gramaticienii vremii s-au văzut nevoiți să adauge semne noi, suplimentare, pentru a le putea reprezenta. Scrierea în limba română din urmă cu mai bine de un secol ar putea stârni chiar și zâmbete din cauza a ceea ce azi definim drept greșeli gramaticale, însă este fascinant de observat faza incipientă a limbii române scrisă cu caractere latine.
În anunțul din luna decembrie a anului 1888, Prefectura județului „Buzeu” publica la rubrica „anunciuri administrative” o înștiințare cum că un om al străzii a fost găsit fără suflare pe strada Transilvaniei, fără acte de identitate. Textul cuprindea și o descriere fizică a persoanei în cauză, în speranța că cineva l-ar fi putut identifica.
„Prefectura judeţului Buzeu. In nóptea de 13-14 Decembre curent, s’a găsit pe calea Transilvaniei, din orașul Buzeu, cadavrul unui cerșetor necunoscut, fără să existe veri-un act din care să se pótă afla numele sěŭ, saŭ locul de unde era de fel. Signalimentele sale sunt: în etate ca de 60, statura midlocie, pěrul, sprincenile castinii ochii căprii, nasul, gura potrivite, barba castanie, rară, îmbrăcat cu palton negru, pantaloni de materie, căciulă négră de imitație și încălțat cu opinci. Se publică dar acésta pentru constatarea identităței persónei mortului. 1888, Decembre 17”, scria în anunțul din Monitorul Oficial.
