vineri, 16 aprilie 2021

Cum a scăpat patronul unei firme după ce un bărbat care muncea ,,la negru” s-a accidentat mortal

Patronul unei firme de prelucrare a sticlei de geam tip termopan din Poșta Câlnău, trimis în judecată de procurori pentru ucidere din culpă după moartea unui bărbat care lucra ,,la negru”, a fost achitat de un complet al Judecătoriei Buzău. Judecătorul a considerat că bărbatul nu se face vinovat de moartea muncitorului întrucât nu există probe care să-l incrimineze. Decizia a fost deja atacată cu apel de către procurori, iar dosarul va ajunge la Curtea de Apel Ploiești.

,,În cursul judecății, probele administrate atât la urmărirea penală, cât și la cercetarea judecătorească, au conturat o situație de fapt care a determinat o altă interpretare a acesteia și, evident, a impus achitarea inculpatului, întrucât nu există probe că inculpatul a săvârșit infracțiunile respective”, se precizează în hotărâre.

Bărbatul a fost trimis în judecată în octombrie 2019, după ce, pe 16 ianuarie 2019, un muncitor primit la serviciu fără a avea încheiat un contract de muncă, a murit după ce a căzut din podul unei hale a societății. Muncitorul ar fi călcat pe un tavan din rigips, care s-a rupt, căzând în gol, și a murit pe loc. Deși recunoaște că bărbatul nu avea documentele de muncă în regulă, administratorul societății a declarat în proces că victima nu avea ce să caute pe tavan, sarcina sa fiind să care lemne la o centrală. Patronul a arătat că, după pauza de masă, victima a luat o scară din lemn de afară și s-a urcat în podul halei să se uite la niște ferestre din lemn pe care voia să le ia acasă, deși unul dintre angajați, care avea atribuții de șef de echipă, i-ar fi interzis să urce ,,că nu are ce vedea și că nu este treaba lui. Nu am putut să mă înțeleg cu el și s-a urcat în pod“.

Un alt muncitor a declarat că i-a spus victimei, inainte de accident: ,,Dă-le dracului de ferestre și dă-te jos!”, dar victima tot nu a înțeles. După câteva momente au auzit bubuitura, iar când au mers să vadă ce s-a întâmplat, l-au observat pe bărbat căzut pe sol, într-o bucătărie alăturată acelei hale, având sânge în zona capului.

Patronul firmei a declarat că ulterior accidentului a aflat de la angajații săi că victima consumase și alcool. Potrivit raportului de necropsie, sângele recoltat de la cadavru a conținut 1,20 g/litru etanol, iar urina 1,00 g/litru etanol.

Victima lucra la societatea respectivă din decembrie 2018. Patronul firmei a declarat în instanță că i-a cerut bărbatului buletinul și să meargă la societatea la care figura încă angajat să își dea demisia, lucru care nu s-a întâmplat. Inculpatul spune că, în luna decembrie, profitând de deplasarea unui angajat la Focșani, cu marfă, l-a trimis cu aceeași mașină la angajatorul din Rm. Sărat pentru a-și rezolva problema legată de contractul de muncă anterior. La întoarcere, victima ar fi spus că nu a rezolvat problema pentru că fostul patron nu a fost de acord.

Victima și-ar fi părăsit locul de muncă

După un an de proces, patronul trimis în judecată a fost achitat la Judecătoria Buzău. Judecătorul și-a motivat decizia arătând că ,,raportat la locul de muncă la care a fost repartizată victima, curățenie în curtea societății, cărat lemne cu roaba, erau necesare alte măsuri de protecție și un alt echipament specific acestei activități, care este total diferită de activitatea desfășurată în hala de producție (…) Instanța apreciază că pretinsa culpă a persoanei trimise în judecată nu se poate reține, întrucât această culpă nu poate consta în acuzarea generică și abstractă de a nu fi luat măsurile legale de securitate și sănătate în muncă, atât timp cât accidentul nu s-a produs la locul de muncă al victimei și în timp ce aceasta își desfășura activitatea repartizată. Instanța de judecată trebuie să-și întemeieze hotărârile pe care le pronunță pe certitudinea dobândită pe bază de probe certe, clare și decisive, că persoana acuzată este autorul faptelor pentru care a fost trimisă în judecată iar răspunderea ei penală poate fi legal stabilită. În urma evaluării probelor administrate, instanța va reține ca și cauză reală a producerii accidentului căruia i-a căzut victimă M.V.I. tocmai acțiunea acestuia de a părăsi locul de muncă și de a se deplasa, în urmărirea unui interes personal, într-o altă zonă cu un alt specific de activitate, fără să fie pregătit în dome­niul respectiv, fiind unicul răspun­zător de producerea acestui accident.

     Pentru a atrage răspunderea penală a unei persoane trebuie stabilit dacă între acțiunea sau inacțiunea sa și rezultatul socialmente produs există o legătură directă de cauzalitate. Inculpatul a fost trimis în judecată cu acuzația că este vinovat de producerea accidentului și de rezultatul acestuia, constând în decesul muncitorului M.V.I., susținân­du-se prin actul de sesizare că inculpatul a primit la muncă victima, fără a încheia cu aceasta un contract de muncă, fără a fi verificat din punct de vedere medical, fără a-i fi întocmită fișa postului, fără a fi instruit cu privire la măsurile legale de sănătate și securitate în muncă și fără a fi supravegheat în procesul muncii, elemente ce s-au interpus în lanțul cauzal ce a condus ca în data de 16.01.2019, în timp ce victima executa activități lucrative în podul unei hale, să se producă o ruptură a tavanului din rigips ce a generat căderea defunctului și producerea unor leziuni traumatice ce i-au cauzat în mod direct decesul la acceași dată.

Reafirmând că răspunderea penală este una personală iar nu una obiectivă, instanța consideră că a analizat ce înseamnă/ce presupune, în concret, aplicat la prezenta speță, întocmirea fișei postului (în cazul de față, victimei i s-au stabilit atribuții concrete, spre deosebire de fișa postului scrisă care prezintă niște atribuții generale), că nu neinstruirea cu privire la măsurile legale de sănătate și securitate în muncă și lipsa de supraveghere în procesul muncii au contribuit la producerea accidentului”, se precizează în hotărâre.

,,Trebuie reținut că zona în care s-a produs accidentul de muncă are o relevanță deosebită în speța dedusă prezentei judecăți, în condițiile în care victima și-a părăsit locul său de muncă și a intrat fără acordul persoanei care supraveghea lucrarea într-o altă zonă, unde nu avea nicio atribuție, urmărind un interes personal și unde nu cunoștea specificul acelei activități (dovadă este că a călcat într-o zonă unde tavanul era numai din rigips, fapt ușor de observat, chiar din pozele aflate la dosarul cauzei, deși restul podului era placat cu scândură)”, se mai arată în sentința Judecătoriei Buzău.

Pentru judecător, faptul că muncitorul nu era angajat cu forme legale nu are relevanță în acest caz. ,,Cu ce ar fi fost împiedicată victima să-și părăsească locul de muncă și să se ducă la locul accidentului, unde nu avea atribuții, dacă ar fi avut încheiat contract de muncă sau dacă ar fi verificat din punct de vedere medical, în condițiile în care aceste inacțiuni ale inculpatului nu au o legătură directă cu rezultatul periculos, decesul victimei neavând legătură cu starea de sănătate a acestuia”, se mai arată în sentința Judecătoriei Buzău.

Hotărârea a fost atacată cu apel de procurori.

1 COMENTARIU

  1. COMENTARIU EDITAT: (…) Victima nu avea contract de muncă deci nu avea nici „criterii de performanță” semnate și asumate. Onorata instanță a judecat pe vorbe nu pe hârtii. Vorbele viului contra vorbelor mortului. Șamlos.

Comments are closed.

loading...