vineri, 22 ianuarie 2021

Cum a rămas râmniceanca Dorina Danielescu fără titlul de doctor obținut la Academia SRI

În 2019, la 30 de ani de la butaforia schimbării unei orânduiri sociale, un alt fenomen a preluat prima linie a publicațiilor mari și mici: scandalul plagiatelor. Câțiva oameni politici, și nu numai, au fost depistați că au profitat de corupția sistemului viciat al învățământului superior și, pentru a mai adăuga o fărâmă de venit la imensele scurgeri din bugetul național, au falsificat și folosit falsul, obținându-și astfel titluri de doctori în diferite segmente ale cercetării și științei. Paradoxal, acești oameni conduceau, au condus sau fac parte din conducerile celor mai importante structuri ale statului de drept.

Plagiatul este regăsit în aproape toate tezele de doctorat emise de școlile doctorale ale Ministerului de Interne și Serviciului Român de Informații.

În anul 2007, când s-a înscris la doctorat la Academia SRI, râmniceanca Dorina Danielescu era procuror și conducea Serviciul Teritorial Ploiești al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

După ce a obținut titlul de doctor, în 2010, a ajuns să lucreze direct în Ministerul Justiției, iar un an mai târziu a fost numită secretar de stat și președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP).

A trecut apoi la Ministerul Apărării, ca șef al Biroului de Consilieri Civili, iar în intervalul 2013-2017 a lucrat ca magistrat colonel la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București. Din această poziție s-a pensionat în 2017, la vârsta de 49 de ani.

După pensionare, a fost numită consilier al ministrului Transporturilor Felix Stroe, iar mai apoi a ajuns membru în diverse consilii de administrație ale unor companii strategice: Compania Națională Aeroporturi București, Societatea Telecomunicații CFR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA și Autoritatea Aeronautică Civilă Română.

În 2017, a avut un venit total de 325.000 de lei din salariu, pensie și de la Ministerul Transporturilor.

Dorina Danielescu are un masterat obținut la Universitatea „Spiru Haret”, denumită și „Fabrica de diplome”, a urmat un curs la Colegiul Național de Apărare, iar după ce a obținut titlul de doctor la Academia SRI în 2010, s-a înscris la un nou master, tot la Academia SRI, pe care l-a finalizat în 2012. Teza ei de doctorat a avut titlul „Implicațiile globalizării asupra crimei organizate transfrontaliere în condițiile integrării europene și euroatlantice”. Conducător de doctorat i-a fost Gheorghe Toma, un apropiat al lui Gabriel Oprea și al lui George Maior.

Referenții care au decis acordarea titlului de doctor sunt Mihai Vasile Ozunu, președinte de onoare al Colegiului Național de Apărare și fost secretar de stat în MApN în mandatul lui Gabriel Oprea, Sergiu Medar, fost consilier prezidențial, și Constantin Onișor, fost profesor la Academia SRI, în prezent secretar general al Partidului Neamul Românesc.

Președintele comisiei de susținere a lucrării a fost Gheorghe Teodoru Ștefan, fost rector al Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV), unitatea de învățământ superior militar a SRI care are ca obiectiv formarea ofițerilor de informații, atât pentru Serviciul Român de Informații, cât și pentru celelalte instituții cu atribuții în domeniul siguranței naționale.

În februarie 2019 însă, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” a reclamat la Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), sub suspiciunea de plagiat, un nou lot de zece persoane care au obținut titlul științific de doctor la această universitate aflată în subordinea SRI. Printre cei zece doctori reclamați se afla un fost șef al Direcției de Contrainformații Militare din MApN, un fost general SPP, un fost deputat PDL, un fost consilier al lui George Maior și o fostă președintă a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, respectiv Dorina Danielescu.

În 26 martie 2019, Comisia de Etică Universitară a Academiei Naționale de Informații ,,Mihai Viteazul”, luând în considerare ­sesi­zarea primită de ANIMV în 7 martie 2019 și raportul analiză din 15 martie 2019, aprobă raportul care confirm suspiciunea de plagiat în cazul tezei de doctorat a Dorinei Danielescu. ,,Comisia de analiză a evaluat teza de doctorat în raport cu sesizarea sus menționată concluzionând că există preluări integrale sau parțiale din textul sursă, fără citarea acesteia și fără menționarea autorului, fie în teză, fie în bibliografie, conform raportului de analiză nr. 92705/15.03.2019”, se precizează în hotărâre.

Ulterior, Comisia de Științe Militare, Informații și Ordine Publică a CNATDCU, prin procesul verbal din 9 mai 2019, în urma analizei și evaluării tezei de doctorat a Dorinei (Stanciu) Danielescu propune retragerea titlului de doctor în ȘTIINȚE MILITARE ȘI INFORMAȚII acordat prin ordin al ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului din 24.11.2010. Ca urmare, în 15 iulie 2019, prin ordin al ministrului Ecaterina Andronescu, se retrage titlul științific de doctor acordat Dorinei Danielescu.

Vezi aici Hotărârea Comisiei de Etică Universitară a Academiei Naționale de Informații, Ordinul de Ministru al Educației Naționale și Procesul-verbal al Comisiei de Științe Militare, Informații și Ordine Publică a CNATDCU.

Un traseu profesional de invidiat

Râmnicencei Dorina Danielescu, fostă șefă a ANRP pe vremea când Alina Bica făcea presiuni pentru retrocedările uriașe care au dus-o ulterior în arest preventiv și procuror militar la Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel București, calitate din care s-a pensionat în 2017, pare să-i meargă din plin, indiferent de cine se află la guvernare.

La începutul anului 2018, fostul procuror militar a părăsit postul de consilier al ministrului Transporturilor Felix Stroe – și acesta buzoian – pe care l-a deținut din octombrie 2017, dar a trecut, în numai o lună, prin trei consilii de administrație, toate la companii de stat importante. Este vorba despre Compania Națională Aeroporturi București, de unde a demisionat în ianuarie 2018, Societatea Telecomunicații CFR și Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, unde a fost membru provizoriu în Consiliul de Administrație tot până în ianuarie 2018. Din februarie același an, Dorina Danielescu se regăsește în administrația Autorității Aeronautică Civilă Română RA, ca membru definitiv în CA.

Însă, la sfârșitul lunii martie 2020, în plină stare de urgență, Dorina Danielescu depune declarație de avere în calitate de director cabinet la cabinetul președintelui Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Documentul este datat 31 martie, cel mai probabil numirea fiind făcută în acea perioadă.

De altfel, cariera Dorinei Danielescu a avut o ascensiune de invidiat printre magistrați, e drept, nu toți absolvenți ai Colegiului Național de Apărare și nu toți doctori în științe militare și informații. Plecată de la Rm. Sărat, Dorina Danielescu a fost mai întâi procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, iar în 2004 a devenit procuror șef al  Serviciului de Combatere a Crimei Organizate de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și, după doar câteva luni, șefa DIICOT Ploiești. În perioada noiembrie 2010–martie 2011, a ocupat un post de consilier în Ministerul Justiției, la Direcția de Afaceri Europene, anterior fiind șef serviciu contencios-administrativ la Autoritatea pentru Cetățenie, mai apoi a fost numită de Emil Boc în funcția de secretar de stat – președinte al Autorității pentru Restituirea Proprietăților, unde a întâlnit-o pe Alina Bica.

Conflict cu Alina Bica

Conform declarațiilor directorului său de cabinet, Lucian Păun, numirea buzoiencei Danielescu la șefia ANRP a dat mari bătăi de cap grupării mafiote care voia să obțină despăgubiri uriașe de la stat. Șeful de cabinet al Dorinei Danielescu povestește că aceasta era presată de Alina Bica să dea curs solicitărilor de retrocedări, dar refuza pentru că îi era teamă de consecințele legale pe care le-ar fi putut suporta.

Pentru că presiunile erau tot mai mari, șefa ANRP a mințit-o pe Bica și i-a spus că a  făcut toate diligențele către premier pentru a aproba retrocedările cerute de gruparea mafiotă pe care o reprezenta Alina Bica. Aceasta din urmă a intervenit până la Emil Boc, la acea dată premier, aflând, în acest mod, că Dorina Danielescu o mințise.

„Voi nu înțelegeți că mă distrugeți, îmi rup capul, nu vă dați seama? Sunteți prea mici ca să vă puneți cu alții. Voi trebuie doar să convocați comisia, de restul ne ocupăm noi”, i-ar fi spus Dorinei Danielescu, plân­gând, Alina Bica. Disperarea Alinei Bica a mers până într-acolo încât a mers la spital la Dorina Danielescu, care era alături de tatăl ei, ca să insiste pentru soluționarea dosarelor de retrocedare. Cu acea ocazie, Bica i-a spus că va avea grav de suferit din partea unor persoane, menționând un anume „Dorin” (cel mai probabil Dorin Cocoș, soțul Elenei Udrea). După aproximativ o oră de discuții tensionate, Alina Bica a leșinat, susțin jurnaliștii de la România TV. În ciuda spectacolului mediatic cu Alina Bica, Dorina Danielescu nu a făcut nicio declarație publică.

De altfel, râmniceanca i-a acuzat de ,,nereguli grave“ pe cei care au gestionat despăgubirile în perioada 2005-2011, arătând că în 80 la sută dintre cazuri au lipsit certificatele de moștenitor. La scurt timp a fost demisă de premierul Victor Ponta. Din iunie 2012 până în februarie 2013 a fost șef Birou Consilieri Civili ai ministrului Apărării Naționale Corneliu Dobrițoiu, având atribuții de coordonare și control, prin Ordinul Ministrului Apărării Naționale al activităților desfășurate de Corpul de Control al Ministrului, Direcția de Audit, Direcția de Prevenire și Investigare a Corupției și Fraudelor și orice alte atribuții care impuneau verificarea atât a bazei legale, cât și a probatoriului care stătea la baza rapoartelor înaintate Ministrului Apărării Naționale. În această perioadă a primit gradul de colonel, fără să aibă la bază pregătire militară.

S-a întors în magistratură și, pentru doar două luni, până în aprilie 2013, a fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. Atunci, Dorina Danielescu a fost găsită incompatibilă de Agenția Națională de Integritate (ANI), întrucât era, concomitent, atât magistrat civil la Parchetul Curții de Apel Ploiești, cât și procuror militar. Controlul ANI a venit chiar în urma unei sesizări a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Din aprilie 2013 până în octombrie 2017 a fost procuror militar la Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel București, având gradul de colonel magistrat doctor.

În octombrie 2017, la 49 de ani, s-a pensionat. A apărut, însă, în presă după ce a avut un incident cu angajații Hotelului Hilton din Sibiu, care nu i-au făcut un tratament facial corespunzător la SPA-ul hotelului și pentru care managerii acestuia i-au plătit procuroarei despăgubiri de 2.000 de euro, pentru a evita scandalul.

Soțul Dorinei Danielescu este Adrian Danielescu, managerul Spitalului municipal Rm. Sărat.

Ca între buzoieni

Unul dintre demnitarii pe care Dorina Danielescu i-a consiliat după pensionare este Felix Stroe, fost ministru al Transporturilor, cel care conduce colosul Regia Autonomă Județeană de Apă Constanța și este născut în județul Buzău. Este fost comandant de nave de război, actualmente președinte al Asociației Române a Apei. El are dublă cetățenie, română și moldovenească, și conduce filiala PSD Constanța din 2015, după demisia lui Radu Mazăre.

Felix Stroe s-a născut pe data de 25 decembrie 1955, în localitatea buzoiană Valea Teancului, din comuna Vernești. După ce a urmat cursurile Liceului „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, în perioada 1970-1974, Felix Stroe a studiat la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanța, pe care a absolvit-o ca șef de promoție în 1978. De asemenea, între 1985 și 1987 a urmat Academia de Înalte Studii Militare București, Facultatea de comandă și stat major, pe care a absolvit-o cu media 9,45. În perioada 1978–1991 Felix Stroe a fost ofițer activ în cadrul Marinei Militare, cu stagii la toate eșaloanele, din care cinci ani comandant pe nave de război.

După 1991 și până în anul 2000 a desfășurat activități în domeniul privat, fiind acționar sau asociat și administrator la societăți comerciale din domenii ca turism, comerț, producție industrială, industrie alimentară și prestări de servicii. Între 2000 și 2003, Felix Stroe a fost viceprimar al municipiului Constanța, iar între 2000 și 2013, consilier în cadrul Consiliului Local Municipal Constanța.

Începând din aprilie 2003 până în prezent, el conduce Regia Autonomă Județeană de Apă (RAJA) Constanța. De asemenea, între 2008 și 2014, Felix Stroe a fost președinte al Patronatului Român al Apei și prim-vicepreședinte al Asociației Române a Apei, iar din 2014 este președinte al Asociației Române a Apei.

3 COMENTARII

  1. Marele expert financiar de renume mondial kiyosaki ar avea multe de învățat de la acest ipochimen despre cum se poate ieși rapid din cursa șobolanului

  2. O valoare deosebita. De neinlocuit, din moment ce a iesit la pensie si a fost reangajata la stat. O cariera plina de realizari intru propasirea societatii capitalitaliste cu specific romanesc. Mare pacat ca i-au retras doctoratul. Cum o sa mai scoata capul in lume? Nu mai conteaza ca nu-l merita, dar dadea bine in plicul cu fluturasii de salarii si cupoanele de pensii. Intr-un cuvant, paguba-n ciuperci!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

loading...
error: Content is protected !!