Cu ce averi se pot lăuda cei doi procurori buzoieni de la Secția Specială, care a finalizat anul trecut doar două rechizitorii

Doi procurori originari din Buzău vor rămâne fără funcțiile deținute în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție dacă proiectul de lege care vizează desființarea acesteia va trece de Parlament.

Unul dintre aceștia este procurorul Nicolae Marin, adjunctul șefului Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Plenul Consiliului Superior al Magistraturii l-a numit pe 4 iunie 2019 în funcția de procuror-șef adjunct al Secției pentru investigarea Infracțiunilor din Justiție, în locul Adinei Florea, după ce Marin a activat ca procuror în cadrul SIIJ începând cu data de 1 martie 2019. El provine din secția a II-a a DNA, Secția de investigare a infracțiunilor ­asi­milate infracțiunilor de corupție. Procurorul a fost unul dintre cei care au depus plângeri la Inspecția Judiciară împotriva Laurei Codruța Kovesi, alături de Mihaela Moraru-Iorga și Doru Țuluș, după episodul legat de testul poligraf cerut procurorilor din subordine. După plecarea Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA, Nicolae Marin a ocupat, timp de șase luni, funcția de procuror-șef al DNA Ploiești, înlocuindu-l în această funcție pe Lucian Onea.

Procurorul Nicolae Marin are origini buzoiene. Soția sa este judecător în cadrul Judecătoriei Buzău, fost șef secție civilă a instanței, în prezent vicepreședinte al Judecătoriei Buzău, din 2017. În declarația de avere din 2020 a procurorului Nicolae Marin apar terenuri în Costești, în intravilan, dobândite în 2007, 2008 și 2010, în suprafață de 3.304 metri pătrați, dobândite prin cumpărare; un teren agricol în suprafață de 1,08 hectare, dobândit în 1998 și 2007, prin cumpărare, și un teren intravilan dobândit în 2018, suprafață de 729 metri pătrați, din cumpărare. La capitolul clădiri, apare un apartament în municipiul Buzău, în suprafață de 86 metri pătrați, dobândit în 2003, prin cumpărare. De asemenea, el deține o casă de locuit în Costești, dobândită în 2011, de 200 metri pătrați, prin construire.

La capitolul autoturisme, Marin a declarat un VW Passat TD1 din 2002, obținut prin cumpărare, și un Audi Q5, din 2016, prin cumpărare. În ceea ce privește depozitele bancare, apare un depozit la Banca Transilvania, deschis în 2018, în valoare de 55.400 de euro, un credit la Banca Transilvania, deschis în 2008, scadent în 2023, în valoare de 120.000 franci elvețieni (inițial), și un alt credit ­des­chis în 2018, scadent în 2020, de 70.000 lei (inițial). La venituri, sunt trecute drepturi salariale, indemnizații delegare și chirie, în valoare de 342.750 lei, precum și vouchere de vacanță în valoare de 1.450 lei.

Procuror SIIJ cu condamnare la CEDO

Celălalt procuror buzoian de la SIIJ este Adelin Mihăilă, plecat de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău și numit în 2019 pe una dintre funcțiile de execuție de la SIIJ, în urma concursului organizat de CSM în acest sens.

Adelin Mihăilă este procurorul care, în 2007 (pe vremea când activa la DIICOT Buzău), a investigat dosarul de trafic de droguri al unui tânăr, Alex Fabian Pătrașcu, obținând un an mai târziu condamnarea acestuia la 6 ani de închisoare cu executare. Sentința pronuntață de Tribunalul Buzău a fost confirmată de către Curtea de Apel Ploiești și de Înalta Curte de Casație și Justiție, care au respins recursul lui Pătrașcu. Dosarul s-a bazat pe „instigarea” din partea unui polițist sub acoperire, la domiciliul inculpatului nefiind găsite stupefiante.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Statul român în 2017 la plata sumei de 2.400 de euro către Fabian Pătrașcu, instanța constatând încălcarea art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil. Pătrașcu soli­citase daune morale în valoare de 400.000 de euro.

Procurorul Nicolae Adelin  Mihăilă are, potrivit declarației de avere din 2020, un teren intravilan, dobândit în 2014, în suprafață de 584 metri pătrați, din donație, o casă de locuit în Buzău, dobândită în 2014, din donație, în suprafață de 45 metri pătrați și un apartament în Buzău, dobândit în 2014, suprafață de 58,22 metri pătrați, prin cumpărare. Autoturisme: VW Golf din 1979, trei autoturisme VW Passat, an de fabricație din 2002, 2004 și, respectiv, 2011, prin cumpărare. Conturi la Banca Transilvania, din 2008, 4.893 lei; din 2005, 4.450 euro; din 2005, 8.342 lei. De asemenea, el deține conturi și depozite la două unități bancare, dar și tit­luri de stat la Trezoreria municipiului Buzău, din 2012, de 380.000 de lei. La capitolul venituri, 170.373 de lei din salarii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău și 42.879 de lei la SIIJ.

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este o structură operativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, înființată în octombrie 2018. În cadrul SIIJ lucrează șapte procurori. Misiunea lor este de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și de procurori. În 2020, Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție a finalizat doar două ­rechi­zitorii și a trimis în judecată trei inculpați. Și în 2019 activitatea Secției Speciale s-a rezumat tot la două cauze soluționate cu trimiterea în judecată a trei inculpați, astfel că rezultatele de anul trecut nu se pot justifica prin apariția pandemiei.

Cea mai mediatizată acțiune a secției a fost punerea sub control judiciar a Laurei Kovesi, fost procuror șef al DNA. În martie 2019, în plin proces de desemnare a procu­rorului șef european, Secția Specială a anunțat oficial că Laura Codruța Kovesi a fost plasată sub control judiciar pentru 60 de zile, fiind acuzată de luare de mită, abuz în serviciu (cinci acte materiale) și mărturie mincinoasă. Ea nu avea voie să părăsească țara fără aprobare și nici să discute cu presa despre dosar. Pe 3 aprilie 2019, Înalta Curte a revocat măsura controlului judiciar luată de procurorul Adina Florea.

Un alt dosar sonor des­chis de procurorul Adina Florea, șefa SIIJ, a fost cel împotriva lui Frans Timmermans, fost prim-vicepreșe­dinte al Comisiei Europene. Acuzația la adresa acestuia era de abuz în serviciu, ca urmare a unei plângeri depusă de site-ul luju.ro. La acea vreme, după doar o lună, aceeași Secție Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție clasa dosarul pe motiv că fapta nu există.

De la înființarea SIIJ până în prezent, peste 12,2 mi­lioane lei s-au cheltuit anual pentru salariile brute ale angajaților, 1,76 milioane lei  pentru diurne și transport, încă 1,1 milioane lei pentru decontarea chiriilor procurorilor și polițiș­tilor din cadrul SIIJ, plus chiria pentru sediul din centrul Bucureștiului.

În 4 ianuarie, ministrul Justiției, Stelian Ion, declara că este posibil ca în luna martie să fie desființată Secția pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție, spu­nând că urma să solicite ca la prima ședință a Consiliului Superior al Magistraturii să fie pus pe ordinea de zi un proiect de lege în acest sens.