luni, 01 martie 2021

Hasdeianul Șerban Tudor Ștefan, unul dintre cei opt elevi români admiși anul acesta la Cambridge

Colegiul Național „B.P. Hasdeu” Buzău a dat și în acest an un  student internațional. Este vorba despre Șerban Tudor Ștefan, elev al colegiului buzoian la profilul „mate-info bilingv engleză”, care, după ce va susține examenul de Bacalaureat, în toamna acestui an va păși pe porțile Universității Cambridge din Marea Britanie, alături de încă șapte elevi români. Tânărul a hotărât să facă performanță în Medicină, motiv pentru care și-a dorit să continue studiile tot la o universitate de top, la finalul cărora va obține o diplomă de prestigiu, care-i poate asigura cu mai multă ușurință un loc de muncă în domeniu, fie că acest loc de muncă va fi în România, fie în afara granițelor ei. A ales să studieze la Universitatea Cambridge, dar și instituția de învățământ din Marea Britanie l-a ales pe el în urma unor examene și a unei selecții ­ri­guroase de care au reușit să treacă doar opt copii din țară.
În exclusivitate pentru cititorii OPINIA, Șerban Tudor Ștefan a împărtășit câte ceva din parcursul său școlar, demersurile pe care le-a întreprins, examenele de care a trecut cu brio și care l-au condus la acest rezultat excepțio­nal, un pas important către viitoarea sa carieră profesională.

*

Rep.: Ai aplicat pentru fa­cultate și ai fost admis. În ce a constat această admitere?

Șerban Tudor Ștefan: În funcție de rezultatele pe care le obțin la Bacalaureat și de acordarea sau nu a unei burse, trebuie să le comunic decizia finală, respectiv dacă voi studia acolo, adică dacă îndeplinesc condițiile ofertei. La Bacalaureat trebuie să obțin o anumită medie generală și o anumită medie la Matematică și Biologie, și să mai am și un examen în plus, de Bacalaureat britanic, la Chimie, pentru că în România nu pot să dau Bacalaureat și la Biologie și la Chimie în același timp și trebuie să am un examen suplinitor. Pentru acest din urmă ­examen a trebuit să mă înscriu la o școală privată în România și să dau examenul în mai-iunie.

În Marea Britanie este o platformă unică pentru aplicații pentru orice facultate din Regat, UCAS; acolo te înscrii (eu am aplicat pentru opțiunea că voi studia la Cambridge). Pentru asta trebuie să depui o scrisoare de intenție, căreia îi spune „personal statement”, în care trebuie să prezinți de ce ești pasionat de domeniul pe care vrei să-l studiezi, performanțele tale, tu ca persoană, să ai o scrisoare de recomandare de la un profesor, preferabil din domeniul la care vrei să aplici. Și, după aceea, a trebuit să dau un examen de admitere, BMAT (BioMedical Admissions Test) care are trei componente: un test de o oră cu 35 de întrebări de logică, gândire rapidă, gândire critică, abstractă etc., un al doilea test de matematică, biologie, chimie și fizică, 27 de întrebări în 30 de minute, și al treilea test care constă dintr-un eseu în care să formulezi o opinie pe o temă medicală sau științifică, la prima vedere, care să aibă două-trei argumente, în 400-500 de cuvinte, cu rezolvare tot în 30 de minute. Acest test l-am dat fizic, nu online, în luna noiembrie, cu British Council România, în Capitală.

După admitere, ca proces de selecție am mai avut două interviuri academice. Acestea au fost online, cu profesori ai universității. Aceștia erau interesați să afle cum abordez diferite probleme și situații medicale. Nu m-am așteptat la niciuna dintre întrebări, fiindcă specificul interviurilor de la Cambridge este să te pună față în față cu situații noi.

Rep.: Având în vedere că la noi nu se fac nici măcar niște cursuri de prim-ajutor, cum te-ai descurcat la interviu?

Ș.T.Ș: Practica medicală este unul dintre criteriile de admitere. Cei care aplică trebuie să vorbească în scrisoarea de motivație despre ce practică au făcut ei. La ei se numește „me­dical shadowing”. Și eu am făcut așa ceva și am inclus în experiențele pe care le-am descris în scrisoare. Eu am asistat un medic cardiolog și un medic de medicină internă la cabinet. Am avut exemplu atunci de conduită, empatie, mod de gândire și de abordare a unor cazuri. Am avut norocul să fac această practică cu medici profesioniști și au contat foarte mult informațiile cu care am rămas din aceste experiențe.

Rep.: Unde te-ai informat despre ce presupune această facultate, ce se întâmplă acolo și care sunt pașii de urmat?

Ș.T.Ș: Toate informațiile se găsesc pe site-ul Universității Cambridge, dar eu am lucrat și cu Upgrade Academy Romania. Este o firmă cu absolvenți de universități de top (mentorii Upgrade Academy sunt absolvenți Harvard, Cambridge, Oxford etc.), care îndrumă tineri ca mine, îi învață ce trebuie să facă ca să aplice la școli în străinătate. Ei mi-au explicat mai bine procesul de aplicație, dar eforturile la examene și scrisorile trebuie să fie personale, altfel nu ai cum să reușești.

Rep.: Când ai știut că vrei să studiezi în străinătate?

Ș.T.Ș: Să ajung la studii în străinătate mi-am dorit de când am început liceul, dar mi-am dat seama că vreau să studiez Me­dicină prin clasa a zecea – a unsprezecea. Decizia definitivă că o să aplic în Marea Britanie pe Medicină și nu mai aplic în România au luat-o în vara dintre clasele a XI-a și a XII-a.

Rep.: Cei mai mulți merg la studii acolo cu gândul că după finalizare vor găsi mai ușor un loc de muncă în spațiul anglo-saxon. Tu te mai întorci în România la finalul studiilor?

Ș.T.Ș: După ce studiez, o să mă decid unde vreau să fac Rezidențiatul. Dacă o să fie o situație care mă avantajează în România, o să mă întorc, dacă este o situație care mă avantajează acolo, o să rămân acolo, sau dacă este o situație avantajoasă în altă locație din altă țară, mă voi îndrepta spre țara respectivă, asta e o decizie pe care o să o iau în șase-șapte ani. Studiile durează șase ani, trei preclinici și trei clinici.

Rep.: Ai studiat, presupun, avantajele și dezavantajele studiului la această facultate. Ce ne poți spune despre acestea? Poți exemplifica cum ai gândit tu aceste lucruri?

Ș.T.Ș: În ceea ce privește avantajele, pot să spun că este una dintre cele mai bune universități pe Medicină din lume (locul II sau III). Un alt avantaj este faptul că Universitatea este structurată pe colegii și în fiecare colegiu există un număr restrâns de studenți. De ­exe­m­plu, colegiul unde am primit oferta are 15 studenți la Me­di­cină pe generație și asta înseamnă că cei 15 studenți lucrează unu la unu sau unu la doi cu profesorii universitari în tutoriale, care sunt foarte avantajoase, pentru că materia este foarte bine parcursă astfel. De asemenea, fiind o universitate foarte prestigioasă pe cer­cetare sunt și multe oportunități de genul să faci cercetare avansată în domeniul Medicinei.

Rep.: Ce te atrage la această facultate? Cei mai mulți care decid să studieze în străinătate vorbesc despre ­deschiderea profesorilor și dispo­nibilitatea lor de a răspunde la întrebări chiar și în afara cursurilor. Care este opinia ta în legătură cu acest subiect?

Ș.T.Ș: Știu de practica aceasta cu tutoriale, care implică comunicare profesor către elev, dar la fel de mult și elev către profesor. Adică dacă nu înțelegi ceva – cum am înțeles de la cei care studiază acolo și mai cunosc -, poți să rezolvi nelămuririle pe care le ai în aceste ședințe cu profesorii.

Rep.: Ce specialitate te vezi făcând în Medicină?

Ș.T.Ș: E o întrebare dificilă. Din câte am înțeles de la studenții de la Medicină, o să se schimbe decizia aceasta de foarte multe ori în timpul ­fa­cultății și la ce mă gândesc eu acum este posibil să nu fie peste șase ani. Momentan mă fascinează Imunologia, dar sunt deschis la orice specialitate. Imunologia m-a interesat dinainte să înceapă pandemia. Era o pasiune mai veche.

Rep.: Cu cine ai discutat ­des­pre această decizie? Cine te-a încurajat?

Ș.T.Ș: Încurajarea a venit din partea echipei cu care am lucrat (Upgrade Academy Romania), părinții și profesorii m-au încurajat (profesorii de Științe, domnul diriginte). Am avut mai multe surse care mi-au spus să mă duc pe drumul acesta.

Rep.: Nu te sperie Brexitul?

Ș.T.Ș: Ne-a speriat pe toți, și pe mine, și pe familia mea, dar dorința de a studia la Cambridge a fost mai mare decât impedimentul Brexitului, cel financiar fiind cel mai mare, pentru că s-au schimbat taxele, dar și acest lucru se poate rezolva. Sper să primesc o bursă și poate găsesc și alte soluții.

Rep.: Ai făcut un buget?  Există niște taxe. Există programe de studiu care oferă și burse? Care este sistemul?

Ș.T.Ș: Este o taxă anuală, care, în condiții normale, nu se schimbă de-a lungul studiilor și trebuie plătită, există și costuri de trai. Pentru cei care vor să afle taxa, ea este disponibilă pe site-ul Universității și este destul de mare, și de aceea pornesc cu speranța că o să obțin o bursă. Pentru această bursă, există un proces pe care deja l-am început pentru a aplica. Considerentele pentru care se oferă bursa nu-mi sunt însă cunoscute. Cazarea este în campusul Colegiului. Colegiile au și dormitoare și toate facilitățile; acolo mănânci, acolo locuiești, ai facilități de sport, de îngrijire. Au tot ce este necesar să trăiești acolo și să studiezi acolo.

Rep.: Ce a contat în CV-ul tău? Ei pun accent cumva și pe activitățile sportive?

Ș.T.Ș: La mine a contat pasiunea și dedicația pentru o viitoare carieră medicală. Însă, este bine să menționezi că nu stai numai cu capul în cărți, că înveți, trebuie să menționezi că în timpul liber mai desfășori și o altă activitate, ca să reflecte că ești un om ca toți oamenii. Mie îmi place să merg la sala de sport, să am o viață activă, să mă întâlnesc cu prietenii, să socializez, să citesc.

Rep.: Ce îți place mai mult, Biologia sau Chimia?

Ș.T.Ș: De mic mi-a plăcut mai mult Chimia, pentru că eram mai bun, ca și rezultate școlare, pe Chimie, dar și Biologia este la fel de fascinantă. Îmi place mai ales când se intersectează cele două materii. Am participat la olimpiadele naționale de Chimie, de Științele Pământului și de Biologie, dar nu am avut norocul, și probabil nici nu am lucrat cât ar fi trebuit, ca să obțin ceva internațional. Dar scopul participării mele la naționale nu era acesta. Scopul a fost o experiență, care m-a învățat multe lucruri și mi-am făcut multe cunoștințe. Și asta a fost mai important. Mulți dintre cei care participă la olimpiadele naționale și internaționale aleg Marea Britanie ca destinație universitară. Sper ca la toamnă, când voi ajunge acolo, să se fi calmat și pandemia,  pentru a se putea socializa mai mult decât acum. Din câte știu, acum, în Marea Britanie sunt reguli foarte stricte și nu prea se poate să socializezi acum. Cursurile vor începe la 1 octombrie și, după o perioadă de acomodare, prin octombrie-noiembrie se face înmatricularea, înregistrarea oficială, cu o ceremonie anume.

Rep.: Ai avut și o altă opțiune dacă nu ai fi primit acceptul la această Universitate? Ai aplicat la mai multe universități?

Ș.T.Ș: Platforma pentru aplicarea în Regatul Unit permite patru opțiuni pe Medicină și o a cincea opțiune pe altceva. Ca plan de rezervă am ales să aplic și în Olanda, din aceleași considerente pe care le-am luat în calcul și la Universitatea din Marea Britanie.

Rep.: Tinerii plecați la studii în străinătate dau un „test de maturitate”, aflându-se în situația în care trebuie să se ­descurce singuri pentru prima dată, fără a avea familia sau prietenii apropiați alături. Nu te sperie acest gând? Te pricepi la lucruri organizatorice, să pregătești mâncare? Iei lecții de genul acesta?

Ș.T.Ș: Este o oarecare temere, dar trebuie să fim pregătiți pentru orice fel de provocare. Deja am 18 ani. Nu pot să zic că trebuie să mai stau neapărat acasă cu părinții. Mai devreme sau mai târziu vine momentul în care trebuie să pleci de acasă, să fii independent, mai mult sau mai puțin. Și cu cât mai devreme, cu atât mai bine, cred.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

loading...
error: Content is protected !!