Ciolacu, după summitul Uniunii Europene: ,,Orban să spună câți bani sunt împrumuturi și nu alocări nerambursabile”

Premierul Orban trebuie să le spună românilor cât din banii anunțați de președintele Klaus Iohannis că ar fi fost obținuți de România la summitul Uniunii Europene sunt de fapt împrumuturi și nu alocări nerambursabile, câți sunt pentru relansarea economică rapidă și câți sunt pentru exercițiul financiar 2021-2027, a scris pe Facebook ­li­derul interimar al Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu.

„Dacă ar fi să dăm crezare anunțului triumfalist al președintelui Iohannis de la Bruxelles, Guvernul PNL trebuie să dubleze alocațiile și să crească pensiile cu 40%. Nu mai are nicio scuză! Faceți investițiile din bani europeni și creșteți puterea de cumpărare a românilor”, a scris Ciolacu pe Facebook.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, marți, la finalul summitului UE de la Bruxelles, că România a obținut o sumă impresionantă, 79,9 miliarde de euro, bani care vor fi folosiți pentru a reface infrastructura din țară: „Tocmai s-a încheiat Consiliul European și am ajuns la un acord. Am ajuns la un acord foarte important pentru Europa, un acord extrem de important pentru România. Iată că, după discuții foarte complicate, după negocieri foarte complicate, după patru zile și patru nopți de negociere, am obținut pentru România o sumă impresionantă, 79,9 ­mi­liarde de euro, pentru proiec­tele europene, negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare. Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, școli, pentru a mo­der­niza marile sisteme publice”, a declarat Klaus Iohannis. Acesta a mai precizat că banii vor fi folosiți și pentru relansarea economică: „Vom folosi pentru a pune în practică, pe de-o parte, planul pentru bugetul multianual 2021-2027, un plan la care lucrăm împreună cu Guvernul deja din ianuarie și în cel mai scurt timp va fi finalizat, pentru a fi pregătiți să începem implementarea, iar, pe de altă parte, lucrăm de-o vreme bună deja la planul național de relansare, care va fi prezentat Comisiei Europene, pentru a primi fondurile pentru relansarea economică”, a mai spus șeful sta­tului.

Analiză ,,Mediafax”: Ce au decis liderii europeni și ce probleme generează acordul pentru România

Liderii UE și ai instituțiilor comunitare au ajuns, marți, în a cincea zi a summitului de la Bruxelles, la un acord menit să relanseze economiile afectate de criza coronavirusului, fiind de acord să împrumute și să cheltuie sute de miliarde de euro în următorii ani și să-i înapoieze din noi taxe. Dincolo de optimismul inițial, autoritățile române trebuie să țină cont de prevederile acordului, care vor crea noi probleme peste cele pe care România le are deja.

Întâi, ce au decis mai exact liderii europeni? Cheia acordului este un element nou în procesul de elaborare a politicilor UE: Comisia Europeană va împrumuta masiv din piață și va aloca țărilor care au cel mai mult nevoie de stimulente economice sume importante în mod direct, în loc să le împrumute. Liderii UE au conve­nit că Comisia va împrumuta 750 de miliarde de euro folosindu-se de ratingul triplu A al uniunii. Din aceasta, ar urma să acorde 390 de miliarde de euro în subvenții și 360 de miliarde de credite ieftine. Subvențiile obligă blocul să genereze numerar pentru rambursarea împrumutului până în 2058. Așa că liderii europeni au convenit că Germania, Suedia și Olanda vor pierde rabatul pe care îl au în prezent la valoarea TVA pe care o dau UE.

În al doilea rând, țările UE vor impune o taxă pentru plasticul nereciclat și vor transfera veniturile către UE. Începând cu 2023, va fi impusă o taxă pe mărfurile importate în UE din țări cu standarde de emisii de carbon mai mici decât blocul.

Impozitul pe tranzacțiile financiare este o altă opțiune, precum este obținerea unor bani din extinderea sistemului de comercializare a emisiilor la sectoarele maritim și aeronautic. Astfel de noi taxe vor fi alocate în mod expres la rambursarea celor 750 de ­mi­liarde de euro împrumutate.

Subvențiile vor fi acordate țărilor care prezintă planuri menite să le consolideze potențialul de creștere, să creeze locuri de muncă și să genereze economii rezistente din punct de vedere econo­mic și social. De asemenea, planurile trebuie să facă ­econo­miile mai ecologice și să majoreze gradul de digitalizare al acestora, dar și să fie în conformitate cu recomandările anuale ale Comisiei.

Alocările vor avea nevoie de aprobarea unei majorități a guvernelor UE și vor fi legate de repere și obiective. Dacă vreun guvern al UE crede că respectivele obiective nu au fost îndeplinite, poate cere liderilor UE o dezbatere în termen de trei luni.

Banii vor fi, de asemenea, legați de respectarea statului de drept, o problemă pentru Polonia și Ungaria. Dar va exista o anume marjă politică: dacă Comisia decide că există „deficiențe generalizate în buna guvernare a autorităților din statele membre în ceea ce privește respectarea statului de drept”, poate propune măsuri care ar trebui să obțină sprijinul majorității guvernelor.

Pentru a-și asigura sprijinul pentru planul de redresare, contributorii neți la bugetul UE, cum ar fi Olanda, Suedia, Austria, Danemarca și Germania, vor primi rabaturi suplimentare legate de sumele vărsate anual la UE, pe baza dimensiunilor economiilor lor.

Ce nu spun autoritățile române?

Ce nu spun autoritățile române este că liderii comunitari vor aloca banii, dar vor urmări îndeaproape și res­pectarea condițiilor legate de alocări, precum și de repere ecologie, digitale, de taxele pe reciclarea plasticului și toate celelalte condiții de alocare a banilor. România, un campion al infrigmenturilor pe ecologie, reciclare și energie verde, dar și o codașă la digitalizare, are mult de muncă pentru a primi banii și a dovedi că a meritat să-i primescă.