Președintele Uniunii Artiștilor Plastici – filiala Buzău, Valeriu Șușnea, a participat zilele acestea la cea de-a IX-a ediție a Conferinței Naționale „Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească”, ce s-a desfășurat în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei.
Conferința a fost deschisă de Părintele Patriarh Daniel: „Icoana ortodoxă este o chemare permanentă la rugăciune și la comuniune eclezială. Ea este așezată în biserică pentru a ne întâlni faţă către faţă cu Dumnezeu și cu sfinții Lui în rugăciune. În plus, icoana este o mărturisire a stării de har în care se află sfinții în ceruri: ei se află în slava, bucuria și pacea Preasfintei Treimi, percepute de Apostoli la Schimbarea la Faţă a Domnului Hristos pe muntele Tabor”, a spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române în cuvântul său.
Conferința este un eveniment organizat anual de către Comisia de Pictură Bisericească, și a reunit și în acest an, ca de fiecare dată, specialiștii aflați în evidențele Comisiei, precum și alți specialiști consacrați în domeniile artei bisericești: restauratori, sculptori, vitraliști, arhitecți, istorici de artă etc. „Este foarte importantă această conferință anuală, care se ține în organizarea Patriarhiei Române și a Comisiei de Pictură Bisericească și Restaurare de pe lângă Patriarhia Română. Această conferință a fost importantă prin comunicările științifice, care vor fi cuprinse într-un volum ce va fi editat anul viitor. Am fost acolo în dublă calitate. Pe de o parte, în calitate de restaurator pictură murală de epocă, autorizat de Comisia de pictură, și pe de altă parte și în calitate de «pictor din nou»; adică am asistat la ambele secvențe: secțiunea de pictură bisericească și «pictură din nou», adică pictură nouă și restaurarea picturilor murale vechi, de patrimoniu”, spune președintele Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Buzău.
Prezența președintelui filialei buzoiene a UAP la această conferință are legătură, în special, cu interesul pe care acesta l-a avut dintotdeauna, încă de pe băncile facultății, pentru patrimoniu și pentru activitatea de restaurare. Șușnea are o impresionantă experiență în restaurare; încă din studenţie a avut preocupări pentru restaurarea patrimoniului cultural naţional; în acea perioadă a participat la şantierul de restaurare a picturilor murale de la Voroneţ, monument-fanion al artei medievale româneşti, cu o puternică încărcătură spirituală, de trăire ortodoxă.
Întâlnirea cu pictura realizată în urmă cu 500 de ani, și activitatea sa de restaurare a scenei din „Judecata de Apoi”, ca ucenic al profesorului Oliviu Boldur, a fost pentru acesta o experienţă extraordinară și hotărâtoare pentru bogata sa carieră profesională. „Eu am experiența Voronețului; am lucrat acolo ca ucenic al profesorului Oliviu Boldur. Am lucrat cu domnul Viorel Grimalschi, la Cozia, la Episcopia Romanului, la Biserica Sfânta Parascheva, Catedrala Episcopală din Roman, o adevărată școală de restaurare pentru mine. Am dat examenul de restaurator prin anii ’90. De atunci am lucat mai puțin pe restaurare, pentru că sunt implicat în școală și în fiala UAP, cu activități din ce în ce mai numeroase de la an la an”, mărturisește Valeriu Șușnea.
În căutarea celor mai bune reguli practice și principii
Ediția a IX-a a conferinței a dorit să găsească răspunsuri, din perspectiva istorică, teologică şi artistică, unor necesități resimțite în domeniul picturii și restaurării bisericești. De asemenea, prin Conferința Națională „Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească” s-a dorit să fie evidențiate importanța funcției liturgico-dogmatice a patrimoniului religios. Tema prezentei ediții a permis participanților ca în comunicările științifice și în dezbaterile ce au urmat să ideile să fie structurate, așa cum era de așteptat, în jurul tematicii Anului omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și a Anului comemorativ al Sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț, din Patriarhia Română.
Această conferință, ne spune președintele UAP Buzău, a fost importantă și prin comunicările științifice, care vor fi cuprinse într-un volum ce va fi editat anul viitor. Conferința a constituit un bun prilej de expunere și dezbatere a problemelor întâmpinate de specialiști în demersul de înțelegere, îmbogățire și conservare a patrimoniului național bisericesc, precum și de promovare a acestuia în societatea contemporană.
Din acest punct de vedere, prof. dr. Valeriu Șușnea a remarcat expunerile câtorva profesori. Amintim aici pe prof. univ. dr. Dan Mohanu, de la „Departamentul Conservare și Restaurare”, din cadrul Universității Naționale de Arte București și pe pictorul Grigore Popescu-Muscel, absolvent al Facultății de Arte Plastice din Timișoara. „O să mă opresc asupra unor aspecte ce s-au discutat acolo care au fost axate pe specificul național și pe unitatea dogmatică a pictorilor. E vorba despre respectarea canoanelor picturii bizantine. Toate acestea sunt stipulate într-o Erminie, o carte de învățătură a picturii bisericești, manualul după care pictorii bisericești se ghidează când încep să lucreze la o biserică. Au fost lucruri, în principal legate de partea de restaurare. Grigore Popescu-Muscel, care acum lucrează la Catedrala de la Brăila, a ținut prelegeri interesante; la fel și profesor dr. Dan Mohanu, care a explicat până unde se merge cu restaurarea, vorbind foarte frumos despre elemente elementele restaurării. Era vorba despre zone dintr-o pictură bisericească care trebuie să fie lăsate fără adăugiri și restauratorii să nu facă adaosuri de la sine putere sau din contră sau să marcheze aceste adaosuri respectând principalul punct al restaurării, reversibilitatea, adică dacă peste 10-20 de ani se vor descoperi alte materiale de restaurare sau va veni un pictor care va spune că va completa exact cum a făcut artistul plastic autor al lucrării, după studii stilistice,se poate face și acest lucru. Toate acestea sunt stipulate și în cărți de restaurare; Paolo Mora din Italia și Cesare Brandi au stipulat principii ale restaurării, care m-au interesat în primul rând în calitatea mea de restaurator”, mai spune președintele UAP Buzău.
Această ediție a conferinței a continuat practic demersurile începute la ediția din anul 2021, care a pus bazele realizării „Îndrumătorului iconografic pentru pictorii bisericești și pentru slujitorii sfintelor altare”, precum și „Normativului pentru restaurarea patrimoniului bisericesc aflat în cult”, aflate pe agenda de lucru a Comisiei de Pictură Bisericească.
În final, mai spune prof. dr. Valeriu Șușnea, au fost câteva intervenții ale unor arhitecți, pentru că această conferință a avut trei secțiuni: pictură bisericească, restaurare și arhitectură. Arhitecții au adus completări vizavi de câteva dintre mănăstirile sau bisericile, lăcașurile de cult de patrimoniu aflate în curs de restaurare și de refacere din punct de vedere estetic și arhitectural, care trebuie să capete un aspect cât mai aproape de forma inițială.
De asemenea, mai spune profesorul Valeriu Șușnea, s-a discutat în cadrul conferinței și despre lucruri ce țin de veșmintele bisericești, precum istoria veșmintelor bisericești în pictură.
