Țara noastră se află într-un context economic dificil generat de evoluţiile din piaţa energiei, de inflaţie şi de instabilitate geopolitică. Cu toate acestea, investițiile străine sunt din ce în ce mai prezente în România, lucru care conduce, printre altele, la atenuarea declinului demografic. Fără investiții și fără business, multe zone din România riscă să devină un adevărat „deșert”.
Potrivit unei statistici realizate de Ziarul Financiar, investițiile străine directe trec de un miliard de euro în județele Bucureşti, Ilfov, Timiş, Braşov, Prahova, Cluj, Mureş, Sibiu, Constanţa, Argeş, Dolj, Arad, Alba și Bihor. Buzăul se plasează undeva în zona de mijloc – alături de județele Olt, Maramureş, Galaţi, Satu Mare, Iaşi, Hunedoara, Sălaj, Dâmboviţa, Suceava, Giurgiu, Ialomiţa, Bacău, Călăraşi, Tulcea, Covasna, Harghita și Caraş-Severin -, categorie cu investiții străine directe între 200 milioane și un miliard de euro
La polul opus, județele cu cele mai puține investiții străine directe sunt Brăila, Neamţ, Vâlcea, Bistriţa-Năsăud, Vrancea, Teleorman, Botoşani, Vaslui, Mehedinţi și Gorj.
Concret, la Buzău, în anul 2020, investițiile străine directe depășeau 451 milioane de euro, iar cifra de afaceri a respectivelor societăți era undeva la 19 miliarde de lei. În același an, Buzăul avea 54.207 angajați în societăți cu capital străin.
România are nevoie de investiții străine în contextul în care țara noastră are multe industrii care nu pot fi valorificate din cauza lipsei investițiilor. Aceste investiții străine vor continua și în anul 2022, potrivit ministrului Economiei, Florin Spătaru. „Eu nu vă pot spune câte fabrici vom face, dar vă pot promite că vor fi investiții directe străine, vor fi investiții ale actualelor companii care au investit în România și vor continua la noi și își vor extinde domeniul de activitate. Am discutat în Germania cu reprezentanți ai oamenilor de afaceri. E vorba de investiții în sectorul auto-moto, componente și baterii, unde avem o situație dificilă în acest sector. Din nou, avem o situație foarte complicată cu livrările din Asia. Aceste companii doresc asigurarea unor facilități de producție în Europa. Săptămâna aceasta am discutat cu reprezentanți ai mediului de afaceri din Germania, am prezentat avantajele investițiilor în România. Sunt foarte puține lucruri care se știu despre România, despre avantajele pe care le avem, pentru că prin modul nostru de comunicare nu reușim să spunem corespunzător ce putem face. Mă aștept ca investițiile să vină într-un timp din ce în ce mai scurt”, a declarat Florin Spătaru.
Buzăul și Prahova, județele cu cele mai multe afaceri din industria alimentară din țară
Buzăul se află pe locul doi la nivel național în privința afacerilor din domeniul alimentar. Astfel, în județ sunt 2.072 de companii care activează în domeniul alimentar, având o cifră de afaceri de 456 milioane de lei și un număr de salariați care ajunge la 2.146.
Județul cu cele mai multe astfel de companii este Prahova, cu 2.277 firme din industria alimentară. Cifra de afaceri din acest județ este de 582 milioane de lei, iar numărul de angajați ajunge la 2.756. Nici măcar județele mari din țară, cu o economie mai dezvoltată decât a Buzăului nu au un comerț alimentar atât de dezvoltat. De exemplu, în Cluj, numărul companiilor din această industrie depășește cu puțin 1.000, dar cifra de afaceri este, totuși, foarte mare, respectiv 529 milioane de lei, cu un număr de angajați de 1.734. Constanța este județul care se apropie de 2.000 de companii în comerțul alimentar, având 1.906 companii și o cifră de afaceri de 662 milioane de lei.
Bunge, cel mai mare exportator din Buzău în 2021
România are peste 800.000 de firme şi doar 26.000 dintre ele au exportat anul trecut bunuri din România către diverse pieţe externe, arată datele de la Institutul Național de Statistică. Numărul companiilor importatoare este de patru ori mai mare, iar balanţa comercială din 2021 arată exporturi de 75 miliarde euro, plus 20 la sută, dar importuri de 100 miliarde euro, plus 22 la sută.
Mai mult, dacă industria auto stă bine la export, la fel şi producţia de electrocasnice, industria alimentară, a doua cea mai puternică de pe piaţa locală este fragilă pe pieţele europene.
România nu are în prezent nicio fabrică de alimente care să fi ajuns singură la un rulaj de un miliard de lei. Nu euro. Un miliard de lei. În industria băuturilor giganţi străini precum Coca-Cola sau Ursus au construit pieţe şi şi-au dezvoltat afacerile peste acest prag, dar în producţia de mezeluri, de lapte, de zahăr, dulciuri nu avem nimic comparabil.
Singurii jucători din industria alimentară care sar de acest prag sunt producătorii de uleiuri vegetale Bunge sau Expur, unde însă componenta de agribusiness este extrem de puternică, iar cifrele lor de afaceri înglobează atât producţia, cât şi tradingul.
Conflictul de la graniţele României, cu Ucraina măcinată de război, poate fi o sursă de creştere pentru industria locală, dar când noi ne aşteptăm cu toţii să vedem investiţii şi creşteri de capacitate, fabricile de ulei, de pâine sau de zahăr din ţară sunt vândute pe bucăţi de lichidatori judiciari.
Potrivit sursei citate, Bunge România este lider în județ și după cifra de afaceri din 2020, când a atins aproape 2 miliarde de euro, în creștere cu 5 la sută. Mai mult, în anul 2021, cifra de afaceri a crescut cu 56 la sută, ajungând la peste 3 miliarde de euro și la un număr de 586 angajați.
