luni, 03 august 2020

Ce instituție coordonează soția intermediarului mitei pentru fostul prefect Beganu, om cheie în dosarul retrocedării ilegale de pădure de la Gura Teghii?

Toți condamnații la închisoare cu executare din dosarul retrocedării ilegale a celor peste 5.000 de hectare de pădure de pe raza comunei Gura Teghii au fost conduși la penitenciarele unde își vor ispăși pedepsele.

În urma sentinței definitive rămân însă mari semne de întrebare, ridicate chiar de unele informații din rechizitoriul cu care procurorii DNA au trimis în fața judecătorilor 12 inculpați. Unul dintre ei, condamnat definitiv la 5 ani și jumătate de închisoare, este Ion Irimia, angajat al Direcției Silvice Buzău, cel care, spuneau procurorii, ar fi fost intermediarul mitei primită de Paul Beganu de la beneficiarul terenului forestier de la Gura Teghii, Gheorghe Ceteraș.

Din 2018, biroul de la Buzău al Gărzii Forestiere Focșani – fost Inspectorat Teritorial pentru regim Silvic și Vânătoare Vrancea – instituție care are printre atribuții și avizarea titlurilor de proprietate privind terenurile forestiere, ca o condiție prevăzută de lege – este coordonat de Camelia Irimia, soția lui Ion Irimia.

Numele acesteia este legat de scandalul iscat de retrocedarea cu cântec a peste 5.000 de hectare de pădure la Gura Teghii, din cauza căreia doi foști prefecți de Buzău, Paul Beganu și Maria Buleandră, au fost condamnați definitiv în acest dosar. Soțul acesteia, Ion Irimia, angajat la Direcția Silvică Buzău, a fost inculpat pentru trafic de influență și condamnat la cinci ani și jumătate de închisoare cu executare. Potrivit procurorilor DNA Ploiești, fostul prefect de Buzău Paul Beganu, Ion Irimia și judecătorul Ne­culae Toa­der de la Pătârlagele, suspendat din magistratură în urma scandalului, ar fi luat mită 2.250.000 de euro pentru a favoriza retrocedarea ilegală a peste 5.000 de hectare de pădure lui Gheorghe Ceteraș, cumpă­rătorul unor drepturi litigioase de la un moștenitor al unei presupuse persoane îndrituite la retrocedare. La rândul ei, Camelia Irimia apare ca martor în acest dosar, potrivit rechizitoriului, putând fi considerată un om cheie în acest dosar.

„În cursul anului 2011, mai exact în perioada ianuarie 2011 – decembrie 2011, în calitate de angajat al Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA, inculpatul Irimia Ion a primit de la suspectul Ceteraș Gheor­ghe suma de 1.000.000 euro, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în două tranșe, pentru a interveni pe lângă prefectul județului Buzău – Beganu Paul și alți funcționari din cadrul regiei menționate, asupra cărora a pretins a avea influență pentru a-i determina să îndeplinească și să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului cu vegetație forestieră în suprafață de 5.132,29 ha revendicat de SC FORESTIERA ARDELEA­NA SRL, punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate.

Primirea sumei de 1.000.000 euro de către inculpatul Irimia Ion este probată de declarația martorului protejat Ionescu Marcel care a relatat că cel dintâi a primit suma de 1.000.000 euro de la Ceteraș Gheorghe, în două tranșe, o primă tranșă de 500.000 euro, iar restul de bani sub forma unor acțiuni denominate în valută, emise de BNR.

Inculpatul Ceteraş ­Ghe­orghe a negat comiterea faptei astfel cum a fost reţinută în sarcina sa, susţinând că BNR  nu emite acţiuni denominative în valută, în susţinerea declaraţiei depunând la dosarul cauzei adresele nr. 544772/06.01.2015 a Ministerului Finanţelor Pu­blice – Cabinet Secretar de Stat (filele nr. 360-361 din vol. nr. 26) şi 6815/05.12.2014 a Băncii Naţionale a României – Direcţia Juridică. ( filele 130 şi 131 din vol. nr. 25).

Fiind reaudiat, martorul protejat  a arătat că îşi menţine declaraţia iniţială, precizând că  inculpatul Irimia Ion, în prezenţa unor persoane, a susţinut că urmează să primească un milion de euro de la Ceteraş Gheorghe pentru a interveni pe lângă prefectul judeţului Buzău, Beganu Paul, şi angajaţi ai R.N.P. Bucureşti, în vederea facilitării punerii în posesie şi eliberării ­titl­ului de proprietate pentru suprafaţa de aproximativ 5.000 ha teren forestier, situat pe raza comunei Gura Teghii, judeţul Buzău: <Irimia Ion a primit în numerar de la Ceteraș Gheorghe suma de aproximativ 500.000 euro iar restul de bani până la un milion euro au fost investiți de Ceteraș Gheorghe pentru Irimia Ion în acțiuni denominate, în valută, emise de B.N.R. urmând ca, la scadența din octombrie 2011 sau 2012, nu mai rețin exact anul, dar cu certitudine în octombrie, Ceteraș Gheorghe să răscumpere acțiunile respective și să-i de lui Irimia Ion atât contravaloarea acestora cât și dobânda aferentă. La un moment dat Irimia Ion chiar era nemulțumit că Ceteraș Gheorghe întârzie această plată, iar el dorea să achiziționeze casă în Buzău pentru el și, totodată, să-i dea o sumă de bani fiicei sale din prima căsătorie care locuiește în Germania. Precizez că, afirmația referitoare la acțiunile denominate în valută emise de B.N.R. a fost făcută chiar de Irimia Ion. Nu am cunoștințe referitoare la acest mod de economisire a banilor>.

Declarația martorului se coroborează cu adresa nr. 711/13.03.2015 a Raiffeisen Bank S.A.- Direcția Juridică & Guvernanta Corporativă, Departamentul Contencios – Colectivul Relații cu Organele de Cercetare Penală , conform căreia inculpatul Ceteraș Gheorghe a cumpărat, la data de 21.06.2011, 98 bucăți titluri de stat seria RO1013DBE014, valoarea tranzacției fiind de 5.022.041,36 euro, scadente la data de 29.11.2013, răscumpărate de unitatea bancară la data de 05.12.2011 pentru suma de 4.752.399,26 euro  (filele nr. 199-201, vol.37).

Și din adresele nr. 536341/11.02.2015 și 536341/05.03.2015 ale Ministerului Finanțelor Publice – Cabinet Secretar de Stat (filele nr. 272-276 și 278-279 din vol. nr. 37 rezultă că Ministerul Finanțelor Publice emite titluri de stat pe o gamă variată de maturități pe care le plasează prin intermediul unor bănci, printre care și Raiffeisen Bank S.A, care au calitatea de dealeri primari și care participă la licitațiile organizate de Banca Națională a României, în calitate de agent desemnat al statului.

Persoanele fizice interesate în cumpărarea de titluri de stat în formă dematerializată pot participa , fie la licitațiile pe piață primară, prin intermediul unui dealer primar, sau pot cumpăra titluri de stat deja emise și care se tranzacționează pe piața secundară aflate în portofoliile  dealerilor primari sau ale altor instituții financiare autorizate să efectueze astfel de tranzacții.

Situaţia de fapt astfel cum a fost reţinută în învinuire este confirmată şi de dialogul purtat la data de  15.11.2015, în jurul orei 10,18, în incinta restaurantului Pensiunii <Casa Cornu> amplasat pe DN 1 la ieşirea din localitatea Cornu, judeţul Prahova, de inculpatul Irimia Ion cu o altă persoană, înregistrat autorizat, dialog în cadrul căruia inculpatul Irimia Ion recunoaşte că a avut <partea lui> pe care nu o va restitui pentru că el nu <apare undeva>. 

Inculpații Vasile Mihail Cosmin și Ceteraș Gheorghe au recunoscut că au apelat la inculpatul Irimia Ion pentru a le prezenta pădurea situată pe raza Ocolului Silvic Gura Teghii, declarațiile acestora coroborându-se cu declarația inculpatului Irimia Ion.

Pentru a acredita ideea că între ei nu a existat niciun fel de înțelegere, inculpații Irimia Ion și Beganu Paul au declarat că, deși se cunosc, fiind o perioadă foarte scurtă de timp colegi de serviciu, nu au nici un fel de relații, așa încât era imposibil ca cel dintâi să intervină pe lângă prefectul Beganu Paul în sensul acuzațiilor care li se aduc“, se precizează în rechizitoriul procurorilor.

Apeluri telefonice suspecte

Potrivit sursei citate, această apărare „este contrazisă de listingul apelurilor inițiate de pe  telefonul de serviciu al prefectului Beganu Paul din perioada anilor 2010-2011 din analiza căruia rezultă că, dacă în perioada 01.01.2010-10.01.2011 inculpatul Beganu Paul a apelat-o pe martora Irimia Camelia, soția inculpatului Irimia Ion, de 4 ori (la datele de 07.09.2010, 24.09.2010, 01.10.2010 și 09.12.2010), în perioada 11.01.2011-28.06.2011 același inculpat a apelat-o pe martoră de 62 de ori, pentru ca apoi, până la sfârșitul anului 2011, să o mai apeleze de numai trei ori, la datele de 06.07.2011, 12.09.2011 și 19.09.2011. Se constată astfel frecvența deosebită a apelurilor inițiate de inculpatul Beganu Paul în perioada în care activitatea infracțională era în curs de desfășurare, fără a lua în considerare eventualele apeluri inițiate de martoră către acesta, pentru care nu se dețin listingurile aferente.

De asemenea, un alt aspect important care rezultă din analiza acestor apeluri telefonice este acela că au avut loc în ziua sau în perioada în care inculpatul Beganu Paul, astfel cum s-a arătat anterior, s-a implicat în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate care face obiectul prezentei cauze.

Exemplificăm în acest sens următoarele apeluri care au avut loc la data de:

-11.01.2011 ora 20:44:00, 18.01.2011 ora 14:59:00, 19.01.2011 ora 11:46:00, 19.01.2011 ora 20:26:00, 26.01.2011 ora 14:08:00, interval de timp care coincide cu perioada în care:

– a fost înregistrată la Instituţia Prefectului Judeţul Buzău cererea nr. 470/13.01.2011 formulată de inculpatul Poenaru Gheorghe Petre Vlad;

– a fost emisă adresa nr. 277/19.01.2011 a Primăriei comunei Gura Teghii, județul Buzău;

– a fost emisă adresa nr. 789 conex. 470/2011 a Instituţiei Prefectului Judeţ Buzău atât în forma iniţială, cât şi în forma finală astfel cum a fost modificată de inculpatul Beganu Paul, adresă care a fost transmisă inculpatului Poenaru Gheorghe Petre Vlad la data de 25.01.2011.

  • – 28.01.2011 ora 11:42:00, în condiţiile în care acţiunea care a format obiectul dosarului nr. 171/277/2011 al Judecătoriei Pătârlagele a fost înregistrată la data de 31.01.2011;
  • – 18.02.2011 ora 15:12:00, cu trei zile înainte de primul termen de judecată din dosarul anterior menţionat;
  • – 05.04.2011 ora 19:10:00, la o zi după ce a fost depus în dosarul nr. 171/277/2011 al Judecătoriei Pătârlagele Raportul de expertiză tehnică judiciară;
  • – 12.04.2011 ora 06:45:00, dată la care s-a ponunţat sentinţa civilă nr. 706 în dosarul nr. 171/277/2011 al Judecătoriei Pătârlagele, iar a doua zi a fost emisă adresa nr. 4597/13.04.2011 semnată de prefectul Beganu Paul;
  • – 28.04.2011 ora 19:54:00, 28.04.2011 ora 21:48:00, iar a doua zi, în şedinţa Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Buzău, inculpatul Beganu Paul a devansat data de organizare a şedinţei următoare cu aproximativ o lună pentru a urgenta punerea în posesie a inculpatului Ceteraş Gheorghe, din ultima vineri a lunii mai 2011 în prima zi de vineri a lunii respective;
  • – 01.05.2011 ora 11:22:00, iar la data de 03.05.2011 au fost emise “Note de concluzii” înregistrate la Instituţia Prefectului Judeţ Buzău cu nr. 6292/2011, semnate de inculpatul Beganu Paul;
  • – 06.05.2011 ora 10:08:00, 06.05.2011 ora 13:40:00, iar la 09.05.2011 a fost emisă adresa nr. 5173, 5344, 5353/09.05.2011 semnată, de asemenea, de prefectul Beganu Paul
  • – 24.05.2011 ora 20:19:00, 26.05.2011 ora 11:25:00, 26.05.2011 ora 14:55:00, 26.05.2011 ora 14:57:00, data la care a fost emisă adresa nr. 6192/2011 semnată de inculpatul Beganu Paul;

– 16.06.2011 ora 16:26:00, 16.06.2011 ora 16:36:00, 17.06.2011 ora 18:49:00, 21.06.2011 ora 07:36:00, 21.06.2011 ora 07:46:00, 25.06.2011 ora 12:16:00, 27.06.2011 ora 11:59:00, perioadă în care inculpatul Ceteraş Gheorghe a ridicat din bancă, în numerar, aşa cum s-a arătat anterior, suma de 5.025.000 EURO”.

Referitor la aceste apeluri telefonice, Paul  Beganu a declarat că în  cursul anilor 2010 – 2011 Camelia Irimia i-a sesizat telefonic nereguli ale activității desfășurate de șefii acesteia, Mihail Crăciunescu și Alexandru Lefter, referitoare la faptul că cel dintâi <nu elibera în timp util documente cu regim special agenților economici pe linie silvică și probleme legate de instalații de debitat lemn>”.

Pe de altă parte, Camelia Irimia a susținut că îl cunoaște pe Paul Beganu din anul 1994, de când s-a angajat în cadrul Direcției Silvice Buzău și a avut cu acesta doar relații de serviciu.

„În perioada anilor 2010 – 2011 am fost chemată la prefectul Beganu Paul pentru a da relații despre eventuale abuzuri comise de șeful meu Crăciunescu Mihail, implicat într-un caz de braconaj. Am discutat de mai multe ori cu  Beganu Paul la sediul Instituției Prefecturii Județului Buzău.  De fiecare dată eram înregistrată la intrarea în Instituția Prefecturii și nu s-a încheiat nici un înscris cu ocazia întâlnirilor pe care le-am avut cu Beganu Paul.

Tot în perioada anului 2011 am făcut parte din comisia care funcția la nivelul Instituției Prefecturii Buzău și avea ca obiect înființarea camerelor agricole. Și în această calitate am purtat două sau trei discuții cu prefectul Beganu Paul.

De fiecare dată, pentru a mă prezenta la Instituția Prefectului Județului Buzău în scopul anterior menționat, eram anunțată de către prefect prin intermediul secretarei acestuia.”

Potrivit rechizitoriului DNA, împotriva șefului ITRSV, Mihail Crăciunescu, ar fi fost înregistrată o singură reclamație la Prefectură, la data de 08.02.2010, reclamație care a fost transmisă, spre competentă soluționare, Inspectoratului de Poliție al Județului Buzău și Ministerului Mediului și Pădurilor. După două luni, Inspectoratul de Poliție Județean Buzău – Serviciul de Investigare a fraudelor a comunicat că aspectele sesizate nu s-au confirmat, sesizarea fiind soluționată cu mult înainte de momentul discuțiilor dintre Camelia Irimia și prefectul Paul Beganu. Prin rezoluția nr. 249/P/2011 din data de 14.07.2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele s-a dispus scoa­terea de sub urmărire penală a lui Mihail Crăciunescu pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 42 alin. 1 lit. a1 din Le­gea 407/2006 , modificată prin Legea nr. 197/2007, deoarece s-a stabilit că fapta în materialitatea ei nu există (învinuitul nu se afla pe fondul de vânătoare) și neînceperea urmăririi penale împotriva aceluiași învinuit pentru săvârșirea infracțiunii pre­văzută de art. 287 alin 1 C. pen., întrucât cel în cauză avea permis-port armă și nu se poate vorbi de existența acestei fapte.

În fața anchetatorilor, Mihail Crăciunescu, care în perioada anilor 2009 – 2011 a îndeplinit funcția de coordonator al Inspecției Silvice Județene Buzău și a fost membru în Comisia Județeană de Aplicare a Legilor Fondului Funciar Buzău, a relatat că, întrucât Lefter Alexandru nu a fost de acord cu numirea Cameliei Irimia în funcția deținută de el, în luna martie 2011 a fost acuzat de săvârșirea unor infracțiuni  de braconaj și port ilegal de armă, deși la momentul constatării infracțiunii a prezentat permisul de armă și autorizația de vânătoare.

Urmare înregistrării do­sarului penal, după câteva zile, a fost destituit din funcția de coordonator al Inspectoratului Silvic Județean Buzău.

La scurt timp, Lefter a „picat” testul integrității, fiind găsit vinovat de comiterea infracțiunii de luare de mită. 15.000 de euro este suma pe care Lefter a încasat-o de la afaceristul combinator de păduri Gheorghe Ceteraș din Slobozia pentru a aviza actele de proprietate pentru pădurea de la Gura Teghii.

În ianuarie 2015 inclusiv fostul șef al ITRSV Alexandru Lefter fiind arestat pentru câteva luni. Lefter era acuzat că s-a implicat în combinația cu doi prefecți, un judecător, un avocat, un fost procuror și un șef de ocol silvic, pentru punerea în posesie ilegală celor peste 5.000 de hectare de pădure. Alexandru Lefter a „picat” la interceptări – nu convorbirile sale, ci ale afaceristului din Slobozia care pusese la cale ingineria – Gheorghe Ceteraș, care a fost înregistrat ambiental pe când povestea avocatului Vasile Mihail-Cosmin, condamnat și el în dosar, dar și unui martor, cum a derulat afacerea cu Lefter. Întâlnirea de taină cu Lefter, în urma căreia s-a ales cu 15.000 de euro, a avut loc la restaurantul Enigma din județul vecin. În timpul anchetei, Lefter a asigurat că „nu a existat nicio situație în care să fi semnat titlu de proprietate fără a fi fost respectată procedura”. Însă atunci când Ceteraș a fost testat cu aparatul poligraf, punându-i-se întrebări în legătură cu fiecare mită oferită, răspunsul vizavi de afacerea cu Lefter, a dat un răspuns negativ, care „a provocat modificări specifice comportamentului simulat”.

Irimia l-a împrumutat pe avocatul Vasile cu peste 185.000 euro  

Rechizitoriul procurorilor mai face referire și la veniturile pe care nu le-ar fi putut justifica și care nu s-ar fi coroborat cu declarațiile de avere afe­ren­te anilor 2010-2011 ale Cameliei Irimia, martoră în dosarul retrocedării pădurii de la Gura Teghii.

„Astfel, în perioada 08.07. 2011 – 29.07.2011, inculpatul Irimia Ion a împrumutat o persoană fizică cu suma totală de 185.000 euro (în acest sens, contractele de împrumut atestate cu nr. 1/08.07.2011 și nr 2/29.07.2011 la Cabinet de avocat Vasile Mihail Cosmin-inculpat în prezenta cauză. Totodată, în cursul anului 2011, inculpatul Irimia Ion și soția acestuia, Irimia Camelia, au depus în numerar, în diferite bănci, cu titlu de <depunere numerar economii> suma totală de 568.127,91 lei. Din totalul depunerilor efectuate, suma de 387.000 lei a fost depusă de Irimia Camelia, iar suma de 181.127,91 lei a fost depusă de inculpatul Irimia Ion.

Analizând  în ordine cronologică  depunerile efectuate în cursul anului 2011, situația se prezintă  pentru Irimia Camelia, după cum urmează :

-la 04.01.2011- suma de 42.000 lei la ALPHA BANK ;

-la 17.01.2011- suma de 25.000 lei la ALPHA BANK ;

-la  20.06.2011- suma de 120.000 lei la ALPHA BANK ;

-la  24.06.2011- suma de 40.000 lei la BANC POST ;

-la 24.06.2011- suma de 40.000 lei la RAIFFEISEN BANK ;

-la 23.12.2011 -suma de 80.000 lei la BANC POST.

Pentru sumele depuse de Irimia Ion, cronologic, situația se prezintă astfel:  -la 08.08.2011- suma de 21.127,91 lei la BANCA ROMANEASCĂ ;

-la 23.12.2011- suma de 80.000 lei la BANC POST ;

-la 23.12.2011- suma de 40.000 lei la ALPHA BANK ;

-la 23.12.2011- suma de 40.000 lei la BANCA ROMANEASCĂ.

Referitor la depunerea sumei de 40.000 lei efectuată la data de 24.06.2011 la RAIFFEISEN BANK, în contul martorei Irimia Camelia, aceasta a fost efectuată  de Irimia Ion, din această sumă, în aceeași zi fiind achiziționate  unităţi de fond de întreaga valoare, mențiunea băncii referitor la operațiune fiind „2700203100051- UNIT FOND”.

Din analiza declarațiilor de avere ale martorei Irimia Camelia,  aferente anilor 2010 si 2011 se desprind următoarele aspecte :

-în declarația de avere aferentă  anului 2010, înregistrată la ITRSV Focșani sub nr. 187/ 28.03.2011, se menționează că la data declarației Irimia Camelia deținea suma de 120.000 lei la BANC POST şi suma de 20.000 lei la BANCA TRANSILVANIA. Ca surse de venit în anul 2010, au fost menționate salariul personal în sumă de 21.477 lei, salariul inculpatului Irimia Ion în sumă de 20.000 lei, vânzarea  unui autoturism cu suma de 40.000 lei şi suma de 6.000 lei obținută  de la RNP ROMSILVA. În concluzie suma totală a veniturilor obținute de Irimia Camelia şi Irimia Ion în anul 2010, conform declarației, este de 87.477 lei.

-conform declarației de avere aferentă anului 2011, înregistrată la ITRSV Focșani sub nr. 247/ 11.06.2012, la data completării acesteia, Irimia Camelia  deținea suma de 120.000 lei la BANC POST (sumă egală cu cea declarată pentru 2010), suma de 20.000 lei la BANCA TRANSILVANIA (identic 2010) şi suplimentar faţă de anul precedent suma de 50.000 lei la ALPHA BANK, cu mențiunea că acest cont a fost deschis în anul 2012, concluzia fiind aceea că suma a fost depusă în cont la ALPHA BANK în cursul anului 2012 până  la data depunerii declarației de avere, respectiv 11.06.2012. Ca surse de venit aferente anului 2011 sunt menționate salariul personal în sumă de 17.368 lei, salariul inculpatului Irimia Ion în sumă de 55.000 lei şi vânzarea unui autoturism cu suma de 20.000 lei. Suma totală a veniturilor declarate ca fiind obținute  în 2011 de Irimia Camelia și inculpatul Irimia Ion este de 92.368 lei.

Analizând depunerile în numerar efectuate în cursul anului 2011 de Irimia  Ion şi Irimia Camelia la diferite bănci şi având în vedere informațiile cuprinse în declarațiile de avere menționate, se desprind următoarele inadvertenţe :

– suma reprezentând veniturile aferente celor doi în anii 2010 şi 2011, respectiv 179.845 lei este net inferioară  depunerilor efectuate de cei doi în 2011, respectiv  568.127,91 lei, din aceasta, suma de 387.000 lei fiind depusă  doar de IRIMIA CAMELIA ;

– în declarația de avere aferentă anului 2011 este menționată suma de 50.000 lei în contul deschis la ALPHA BANK, cont care, însă, așa cum s-a arătat, a fost deschis în anul 2012 (conform aceleiași declarații de avere), însă, se constată că în cursul anului 2011 martora Irimia Camelia a depus la aceiași bancă  suma totală de 187.000 lei pe care nu a declarat-o, ceea ce demonstrează sursa ilicită a acesteia;

– nu este menționată în declarația de avere aferentă anului 2011 suma de 40.000 lei depusă la RAIFFEISEN BANK de IRIMIA ION în contul numitei IRIMIA CAMELIA, cu suma în cauză achiziționându-se unităţi de fond ; de asemenea, nu este menționată nici suma de 185000 euro împrumutată de inculpatul Irimia Ion unei persoane fizice ,așa cum am precizat anterior.

Se constată  o discrepanţă netă între sumele declarate ca fiind obținute din salariu sau alte surse de cei doi şi sumele depuse în bănci  numai în cursul anului 2011, precizându-se că în această analiză nu au fost luate în calcul cheltuielile necesare unei familii, respectiv cheltuieli de întreținere, hrană, utilităţi etc.

Înscrisurile depuse în apărare de inculpatul Irimia Ion, prin apărătorul ales (vol. 26, filele 242 – 327; vol. 31, filele 63 – 74) nu prezintă relevanţă în cauză întrucât acestea nu justifică în nici un fel sumele de bani depuse în numerar, în bancă, în cursul anului 2011, de către acest inculpat şi soţia sa şi nici sumele de bani împrumutate de inculpat unei persoane fizice.

Deosebit de important în acest context este și faptul că, la data de 20.06.2011, când inculpatul Ceteraş Gheorghe a ridicat în numerar suma de 1.507.500 EURO de la Raiffeisen Bank, soţia inculpatului Irimia Ion – martora Irimia Camelia a închiriat de la Raiffeisen Bank – Agenţia Buzău o casetă de valori.

De altfel, și  inculpatul Ceteraş Gheorghe a închiriat, la data de 17.06.2014, la aceeaşi bancă – Agenţia Ialomiţa, două casete de valori, ceea ce evidențiază , o dată în plus, corelarea acțiunilor dintre inculpați.

Inițial, Ion Irimia a fost reținut, apoi arestat preventiv, și ulterior pus sub control judiciar prin decizia Înaltei Curți de casație și Justiție, apoi prin decizia procurorului de caz.

În cazul Cameliei Irimia, procurorii DNA Ploiești au dispus disjungerea, în vederea continuării cercetărilor la nivelul unității de parchet, pentru infracțiunea de fals în declarații, presupus comisă de a Camelia Irimia care, <contrar dispozițiilor legale, a mențio­nat în declarația de avere afe­rentă anului 2011 că veniturile obținute de aceasta și soțul său au fost de 92.368 lei, în condițiile în care cei doi au depus în bancă, în numerar, în perioada respectivă, suma de 568.127,91 lei>“, se arată în rechizitoriu.

Nu este clar ce s-a întâmplat cu această disjungere. Rămâne de văzut dacă judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au reușit să stabilească exact traseul mitei date de Ceteraș pentru a intra în posesia celor peste 5.000 de hectare de pădure de la Gura Teghii. Cert este că fostul prefect Beganu a scăpat de acuzația de spălare de bani, fiindu-i astfel redusă pedeapsa primită în primă instanță.

3 COMENTARII

  1. Nu s-a înfăptuit nicio justiție. Păgubitul, UAT Gura Teghii, a rămas tot păgubit. Avea 5.132,29 ha pădure și acum nu le mai are după ce i-au fost luate nelegal.
    Pădurea a fost cumpărată de la Ceteraș de o firmă germană SRN SILVIROM NAWARO GMBH, societate în comandită reprezentată prin HEGEDUS – BROWN EVA, cetățean austriac, în calitate de împuternicit. Contractul de vânzare-cumpărare a fost parafat la date de 15 iunie 2011 la Biroul Notarial VASILE VICTOR ȘI ASOCIAȚII din Municipiul Buzău. Vânzarea s-a parafat pentru suma de 4.300 Euro/ha, plătibilă în lei la cursul de schimb negociat cu Raiffeisen Bank din data efectuării plății, pentru o suprafață de pădure de 5.055,87 ha.
    Deci 5.055,87×4.300=21.740.241 Euro
    S-ar fi înfăptuit justiție dacă s-ar fi recuperat acești bani, s-ar fi anulat contractul de vânzare-cumpărare, s-ar fi înapoit firmei bănii și pădurea ar fi revenit în proprietatea UAT Gura-Teghii. S-a înfăptuit orice, numai justiție nu poate fi numită.
    Din dosarul instrumentat de DNA lipsește cu desăvârșire posesorul final al bunului provenit dintr-o retrocedare ilegală. Nu miră pe nimeni.
    Este ca și când s-ar fi furat de la o fermă de stat o turmă de oi. Se fac anchete peste anchete și se condamnă vinovații: doi ciobani români care au furat, puși de cineva, oile pe timp de noapte, cum altfel, de-a rămas țarcul gol. Dar culmea, că oile, în loc să fie găsite la ei, sunt bine mersi la niște păstori străini, care au pus deja alți ciobani, tot români, care să le mulgă mai departe, de data asta doar în folosul lor! Curat murdar, cum ar spune nenea ăla, dar doar curat, spune justiția română, care n-are treabă cu noii proprietari, nici cu recuperarea oilor, ci cu hoții noștri, cărora nici nu mai are ce le confisca, deoarece bruma de bani pe care-i luaseră au băut-o într-o seară! Ai lor, în schimb, sunt bine mersi! Dacă mai dispare o oaie tot statul român le-o plătește, căci ei sunt asigurați! Justiție românească sau prostie omenească?!

  2. Nu-mi explic cum matrapazlâcul ăsta a ieșit la suprafață. Singura variantă posibil corectă este o reglare de conturi.
    Mai am o nedumerire. Cum se face că beneficiarul final, de la care cred că a plecat totul, a primit doar 2 ani și 6 luni cu suspendare pe o perioadă de supraveghere de 3 ani? Probabil a sărit sus de tot, pe principiul: cine nu sare, ia condamnare!

  3. 1. Niște amatori. N-au învățat nimic de la tătucul lor hun, „Drujba lui Dumnezeu”, nenea Verestoy. Hunul avea abonament la telefon cumpărat din Austria și vorbea în regim de rooming.
    2. Implicarea avocatului Vasile în afacere este o glumă, jupânul care a tras sfori este prim-procurorul pensionar Vasile. Avocatul Vasile este doar beneficiarul ciorăniei.

Comments are closed.

loading...
error: Content is protected !!