Opinii

CCR răstălmăcește Constituția

În problema desființării Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, majoritatea judecătorilor CCR și-au dat, din nou, arama politică pe față. Răstălmăcind legea fundamentală a țării.

În 18 mai, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) nu este justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și că nu oferă garanții care să înlăture riscul de a fi folosită ca instrument de control politic. Decizia CJUE a fost invocată de curând de o instanță națională, Curtea de Apel Pitești, care, în 7 iunie, a hotărât că SIIJ nu mai poate funcționa.

În 8 iunie, Comisia Europeană a publicat Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. În privința modului în care se desfășoară combaterea corupției la nivel înalt, do- cumentul Comisiei Europene atrage atenția asupra faptului că ,,gestionarea eficace a unor dosare de corupție la nivel înalt continuă să fie afectată de activitatea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (de la înființare, nu a întocmit niciun rechizitoriu în vreun dosar de corupție, n.r.), care intervine în continuare în dosarele de corupție la ni- vel înalt în curs de instrumentare de DNA și să provoace întârzieri care riscă să afecteze aceste dosare. Soluționarea de către SIIJ a plângerilor împotriva procurorilor înaintate de persoane condamnate pentru corupție a fost considerată, de asemenea, ca reprezentând un mijloc de presiune asupra procurorilor DNA”. De asemenea, Raportul MCV face trimitere la Decizia CJUE din 18 mai care ,,a statuat că principiul supremației dreptului UE trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale cu rang constituțional potrivit căreia o instanță inferioară nu este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al cadrului MCV și care este contrară dreptului UE”. Prin urmare, se mai arată în documentul Comisiei Europene, în cazul în care se dovedește că Tratatul UE sau Decizia MCV au fost încălcate, ,,principiul supremației dreptului UE impune instanței de trimitere să lase neaplicate dispozițiile în cauză, indiferent dacă acestea sunt de ori- gine legislativă sau constituțională”.

În aceeași zi, de 8 iunie, CCR a emis un comunicat, transmițând că judecătorii români nu pot aplica decizia instanței supreme a UE, CJUE, în detrimentul hotărârilor CCR și că funcționarea SIIJ este constituțională, structura putând fi desființată doar de către Parlament. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, 7 la 2 – potrivit unor informații apărute în presă, magistrații care nu au votat fiind Livia Stanciu și Simina Tănăsescu, nominalizate la CCR de președintele Klaus Iohannis.

Așadar, o interpretare a Constituției în cheie politică. Asta deși legea fundamentală a țării men­ționează, la art 148, că, urmare a aderării României la UE, reglementările comunitare prevalează celor naționale: ,,Prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu res­pectarea prevederilor actului de aderare”, aducerea la îndeplinire a acestor obligații revenind Parlamentului, Președintelui României, Guvernului și autorității judecătorești. În Parlament, însă, parcursul proiectului de lege privind desființarea SIIJ este foarte lent; după ce a trecut de Camera Deputaților într-o formă ce a stârnit controverse, acum e la Senat, în dezbateri, timp în care este așteptat și răspunsul Comisiei de la Veneția, solicitat de ministrul Justiției. Deci, mai e de așteptat…

Ca o paranteză de final: într-un Raport din 2019, GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției, organism al Consiliului Europei) numea SIIJ – înființată în toamna anului 2018, ca armă de cumințire sau șantaj a magistraților care mai au curajul să intre peste afacerile oamenilor Puterii și ale susținătorilor acestora – „anomalie a cadrului instituțional”. Și menționa că aceasta ,,ar putea conduce la conflicte de competență și ar putea fi folosită necorespunzător și supusă unei ingerințe nejustificate în procesul de justiție penală (…) GRECO este în mod serios îngrijorat de consecințele pe care aceste evoluții le au asupra independenței sistemului judiciar, precum și asupra luptei împotriva corupției în România, și insistă ca Secția de urmărire penală pentru investigarea infracțiunilor din justiție să fie desființată”. Ca și acum – sunt o serie de voci din politică și din media care se rățoiesc public la CE, deplângând în mod fals și manipulative ,,imixtiunea în treburile interne” și soarta ,,României colonie” –, și atunci replicile au fost date după partitura aceleiași retorici. Sunt voci din corul celor care, de ani de zile, scot panglici suveraniste de câte ori dinspre Occident vine o critică la adresa derapajelor instituționale autohtone, de câte ori reacții oficiale ale instituțiilor euro-atlantice ame­nință să le strice jocurile și să le vulnerabilizeze rețeaua subterană.

Text publicat în ,,Puterea a cincea

Articole similare

error: Continut protejat!!