Câți profesori buzoieni plătesc impozit pe meditații

După încercarea de impozitare a bacșișului, ANAF mai vine cu o măsură, de data aceasta îndreptată către profesori: taxarea meditațiilor. Astfel, profesorii care fac meditații sunt obligați să aibă casă de marcat, să-și declare veniturile și să plătească impozit pentru ele, anunță Agenția Națională de Administrare Fiscală. „Reamintim persoanelor fizice care realizează venituri din meditații că au obligația de a se înregistra fiscal și de a îndeplini obligațiile declarative și de plată, în condițiile legii. Veniturile din meditații se încadrează în categoria veniturilor din activități independente, fiind reglementate de prevederile Codului fiscal (Titlul IV – Capitolul II). Persoanele care realizează venituri din meditații au obligația de a depune la organul fiscal Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212), în termen de 30 de zile de la data începerii activității, în vederea declarării veniturilor estimate (definitivarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii, datorate în condițiile legii, funcție de situația fiscală concretă, se realizează în anul fiscal următor, până la termenul limită de depunere a declarației)”, conform adevarul.ro.

Consiliul Național al Elevilor, de partea ANAF

Potrivit reprezentanților Consiliului Național al Elevilor, doar 4.135 de cadre didactice și-au declarat veniturile la Fisc în anul 2019, acestea reprezentând 2,39 la sută din totalul profesorilor. Veniturile totale declarate au fost de 35.325,388 de lei, echivalentul a peste 7 milioane de euro. Cea mai mare sumă medie obținută oficial din meditații a fost în București, 17.471 de lei, Capitala fiind urmată de județele Mureș (15.2014 lei) și Timiș (13.243 lei), conform edupedu.ro.

La polul opus, în clasamentul numărului declarațiilor sunt județele Botoșani și Tulcea, cu doar 5, respectiv 7 persoane care și-au declarat venituri din meditații în 2018. Buzăul era clasat, de asemenea, printre ultimele județe la acest capitol, doar 34 de dascăli declarându-și veniturile în 2018, cu o sumă totală care ajungea la 95.840 de lei.

Conform celor mai recente cifre, oferite de Agenția Județeană a Finanțelor Publice Buzău, anul acesta 136 de contribuabili (persoane fizice și juridice) figurau cu venituri impozitate din alte forme de învățământ.

Un raport al Ministerului Educației și Cercetării din luna septembrie a anului trecut arăta că 47 la sută dintre elevii de clasa a VIII-a și 42 la sută dintre elevii de clasa a XII-a merg în mod frecvent la pregătire suplimentară. Șase la sută dintre respondenți mergeau zilnic la meditații, iar 16 la sută de două-trei ori pe săptămână. „În ultimii ani, piața meditațiilor a crescut semnificativ, până în punctul în care a ajuns să fie o adevărată industrie. Nu putem închide ochii în fața faptelor de corupție care se petrec în sistemul educațional. Nedeclararea unor venituri reprezintă evaziune fiscală. Or, dacă dascălii a căror atitudine reprezintă un reper moral pentru generații întregi de elevi, recurg la astfel de practici, înseamnă că orice speranță de a avea un sistem educațional performant, construit pe valori sănătoase, este sortită eșecului. Nu cred că așa ar trebui să arate lucrurile, dacă ne dorim cu adevărat ca generațiile viitoare să înțeleagă că noi toți avem datoria de a respecta legea și de a ne îndeplini îndatoririle”, susține Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor, citat de aceeași sursă.

Reprezentanții Consiliului mai susțin și că procentul semnificativ al elevilor care fac meditații nu poate fi pus doar pe seama pandemiei, căci practica acordării de meditații este una veche în sistemul educațional românesc. În medie, prețul unei ședințe de meditații poate ajunge până la 100 de lei, venituri care nu sunt declarate de către cei mai mulți dintre dascăli. Din acest motiv, Consiliul Național al Elevilor a solicitat Ministerului Finanțelor, Ministerului Educației, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției să ia măsuri cu privire la această practică răspân­dită și să sancționeze cadrele didactice care nu declară aceste surse de venit.

Profesorii, în luptă cu sistemul

De cealaltă parte, reprezentanții profesorilor se apără și spun că ANAF ar trebui să se concentreze pe adevărații evazioniști fiscali și nu pe cei ale căror salarii nici măcar nu cresc conform legii. Deschiderea unei forme de organizare, PFA sau SRL, i-ar costa pe profesori între 500 și 2.000 lei, mai spune aceeași sursă. Și reprezentanții părin­ților sunt de acord cu profesorii, susținând necesitatea meditațiilor, mai ales în perioada pandemiei: „Fără meditații, foarte greu se poate trece de această perioadă, mai ales elevii care au de susținut în vară examene naționale”, a declarat Eugen Ilea, vicepreședintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar.

Este cunoscut faptul că sistemul educațional românesc a rămas cu mult în urma celor europene, fapt confirmat și în urmă cu un an de către Andreas Schleicher, directorul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Într-un discurs susținut la Cotroceni, acesta făurea imaginea învățământului românesc, atrăgând atenția asupra faptului că încă lucrăm cu un sistem învechit, de predare pe hârtie, iar tehnologizarea educației este în fază incipientă. Mai mult decât atât, în urma testelor PISA, care evaluează abilitățile elevilor, a reieșit că cei mai avantajați 10 la sută dintre elevii români aveau rezultate mai slabe decât cei mai dezavantajați 10 la sută dintre elevii chinezi.

România nu a schimbat mare lucru în ultimii 30 de ani în privința educației, în afară de o serie de miniștri, ale căror reforme au îngreunat și mai mult procesul educațional. Din multitudinea de schimbări întreprinse, au rezultat doar ghiozdane încărcate de manuale și copii suprasolicitați fizic și psihologic.

Inspectorii ANAF rămân, totuși, de neclinitit în decizie și susțin că profesorii care nu-și declară veniturile riscă să fie verificați și sancționați în orice moment. Contribuabilii care doresc să se înregistreze fiscal prin depunerea Declarației Unice pot suna la ANAF, la numărul de telefon 031.403. 91.60.