Creștinii ortodocși îi pomenesc pe Sfinții Apostoli Aristarh, Pud și Trofim, iar credincioșii romano-catolici îl celebreaă pe Sfțntul Damian de Veuster.
- 1879 – S-a născut lingvistul Theodor Capidan, membru titular al Academiei Române (m. 1 sept. 1953)
- 1905 – S-a născut Aurel Decei, istoric şi orientalist. (m. 24 apr. 1976)
- 1905 – S-a născut inginerul agronom şi agrotehnician Irimie Staicu, membru corespondent al Academiei Române. (m. 12 iul. 1989)
- 1919 – Armata ungară a trecut linia de demarcaţie stabilită de Comitetul militar interaliat pe Valea Someşului. Armata română a contraatacat la 16 aprilie.
- 1921 – A murit generalul geodez şi cartograf Constantin Barozzi, membru de onoare al Academiei Române (9 apr. 1905). (n. 14 oct. 1833)
- 1924 – A murit compozitorul Eduard Caudella. (n. 22 mai 1841)
- 1927 – S-a născut scriitorul şi scenaristul Petre Luscalov. (m. 15 ian. 2004)
- 1935 – S-a născut muzicologul Gheorghe Firca. (m. 1 ian. 2016)
- 1939 – S-a născut inginerul agronom Nicolae N. Săulescu, membru titular al Academiei Române
- 1944 – S-a născut medicul Mircea Laurenţiu Popescu, membru titular al Academiei Române (m. 3 aug. 2015)
- 1946 – S-a născut pictorul Zamfi r Dumitrescu. (m. 6 febr. 2021)
- 1947 – Înfiinţarea Filarmonicii „Banatul” din Timişoara.
- 1957 – S-a semnat, la Bucureşti, Acordul dintre guvernele României şi URSS, referitor la statutul juridic al trupelor sovietice staţionate temporar pe teritoriul României.
- 1967 – A murit Nicolae Colan, episcop al Clujului şi mitropolit, membru titular al Academiei Române. (n. 28 nov. 1893)
- 1978 – A murit, la Bucureşti, Sergiu Malagamba, compozitor, dirijor şi instrumentist. (n. 6 febr. 1918)
- 1993 – A început să emită, la Bucureşti, Radio „Pro FM”.
- 1997 – A murit poetul, eseistul şi traducătorul Petru Creţia. (n. 21 ian. 1927)
- 1998 – Parlamentul a acordat votul de învestitură guvernului Radu Vasile.
- 1998 – Reuniunea de lucru a reprezentanţilor ţărilor NATO şi partenere din Europa de Sud-Est, la Bucureşti. (15-16)
- 2004 – La Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SHAPE) de la Mons, Belgia, s-a desfăşurat ceremonia de ridicare a drapelelor celor şapte noi state membre ale NATO – România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia şi Slovacia, festivitate ce a marcat intrarea cu drepturi depline a acestora în structurile Alianţei. (20 de ani)
- 2006 – Începând de la această dată, cetăţenii români care doresc să călătorească în străinătate nu mai trebuie să dovedească prin acte de cazare, rezervare sau vouchere preplătite scopul călătoriei în state ale UE sau în alte state.
- 2008 – A murit Dan Grigorescu, critic de artă, istoric literar şi eseist, membru corespondent al Academiei Române. (n. 13 mai 1931)
- 2008 – A murit inginerul Dan Mateescu, membru titular al Academiei Române. (n. 15 nov. 1911)
- 2014 – A murit poeta, prozatoarea şi traducătoarea Nina Cassian. (n. 27 nov. 1924) Poeta Nina Cassian (Renée Annie Cassian) s-a născut la Galaţi.
A făcut şcoala primară şi Liceul „Principesa Ileana” la Braşov (până în 1935). A studiat, apoi, la Institutul Pompilian din Bucureşti, luându-şi bacalaureatul în 1942. Începând din 1940, a activat ilegal în mişcarea comunistă. În 1943 s-a căsătorit cu Jean Colin, devenit mai târziu scriitorul Vladimir Colin, de care divorţează în 1948. În 1944, a debutat în presă, în ziarul „Ecoul”, condus de Miron Radu Paraschivescu, sub pseudonimul Maria Veniamin, traducând „Viaţa odăilor” de Rodenbach şi „Broasca ţestoasă” de Christian Morgenstern. A debutat cu poezie în 1945, în ziarul „România liberă”, cu poemul „Am fost un poet decadent. În acelaşi timp, a studiat compoziţia şi pianul cu Măriuca Cernovodeanu, Theodor Fuchs, Paul Jelescu, Mihail Jora, Alfred Mendelsohn şi Leon Keppler. În primii ani de după 1944, a compus lieduri, oratorii, cantate, executate în public cu oarecare succes. A debutat cu o culegere de versuri, în 1947, „La scara 1/1”. A fost redactor la „Rampa” (1947-1948), unde a semnat cronică dramatică, coregrafică, umoristică, folosind pseudonime diverse. În 1948 s-a căsătorit cu scriitorul Al.I. Ştefănescu (1915-1984). În 1948, a lucrat pentru scurtă vreme la radio şi ca redactor-şef adjunct la „Urzica”. În următorii ani, poeta a cedat presiunilor ideologice ale epocii, devenind una dintre cele mai obediente reprezentante ale proletcultismului. Reprezentative pentru acea perioadă sunt: „Sufletul Nostru” şi „An viu – nouă sute şi şaptesprezece” (1949), „Tinereţe” (1953), „Florile patriei” (1954), „Versuri alese” (1955). După 1957, a revenit la un lirism autentic cu volumele „Vârstele anului” (1957) şi „Dialogul vântului cu marea” (1957), urmat apoi de o reconvertire estetică progresivă în „Sărbătorile zilnice” (1961), „Să ne facem daruri” (1963), „Disciplina harfei” (1965), „Destinele paralele” (1967), „Ambitus” (1969), „Suave” (1977), „De îndurare” (1981), „Numărătoarea inversă” (1983) ş.a. A scris numeroase cărţi pentru copii, între care: „Nică fără frică” (1950), „Bot gros, căţel fricos” (1957), „Chipuri hazlii pentru copii” (1958), „Între noi copiii” (1974), „Jocuri de vacanţă” (1983) ş.a. A tradus din V. Maiakovski, Moliere, H. Heine, Paul Celan. A scris piese pentru teatru de păpuşi, după idei de Rudyard Kipling („Elefănţelul curios”, 1967; „Pisica de una singură”, 1974). În 1969 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru „Povestea a doi pui de tigru numiţi Ninigra şi Aligru”. În anul 1985 s-a stabilit în SUA. A publicat, la început, traduceri din poezia scrisă în limba română („Life Sentence”), apoi poeme concepute direct în engleză („Take My Word for It!”, „Blue Apple” şi „Lady of Miracles”), pentru care a obţinut, în 1994, Premiul „Leul de Aur” acordat de New York Library. După 1990, poeta a revenit periodic în România, unde a lansat, în 2003 şi în 2004, primele două volume din jurnalul său autobiografic, „Memoria ca zestre. Cartea I” (1948-1953) şi „Memoria ca zestre. Cartea a II-a” (1954-1985), apoi, în 2005, cel de-a treilea volum memorialistic, „Memoria ca zestre. Cartea a III-a”. În 2008, şi-a lansat la Bucureşti antologia de poezie „Spectacol în aer liber” şi colecţia de nuvele de dragoste „Confidenţe fictive”, urmate, în 2010, de un nou volum de poezii, „Continuum: Poems”. A murit la 15 aprilie 2014, la New York. În martie 2019, a fost lansat în cinematografele din ţară documentarul „Distanţa dintre mine şi mine”, având-o în centru pe scriitoarea Nina Cassian.
A făcut şcoala primară şi Liceul „Principesa Ileana” la Braşov (până în 1935). A studiat, apoi, la Institutul Pompilian din Bucureşti, luându-şi bacalaureatul în 1942. Începând din 1940, a activat ilegal în mişcarea comunistă. În 1943 s-a căsătorit cu Jean Colin, devenit mai târziu scriitorul Vladimir Colin, de care divorţează în 1948. În 1944, a debutat în presă, în ziarul „Ecoul”, condus de Miron Radu Paraschivescu, sub pseudonimul Maria Veniamin, traducând „Viaţa odăilor” de Rodenbach şi „Broasca ţestoasă” de Christian Morgenstern. A debutat cu poezie în 1945, în ziarul „România liberă”, cu poemul „Am fost un poet decadent. În acelaşi timp, a studiat compoziţia şi pianul cu Măriuca Cernovodeanu, Theodor Fuchs, Paul Jelescu, Mihail Jora, Alfred Mendelsohn şi Leon Keppler. În primii ani de după 1944, a compus lieduri, oratorii, cantate, executate în public cu oarecare succes. A debutat cu o culegere de versuri, în 1947, „La scara 1/1”. A fost redactor la „Rampa” (1947-1948), unde a semnat cronică dramatică, coregrafică, umoristică, folosind pseudonime diverse. În 1948 s-a căsătorit cu scriitorul Al.I. Ştefănescu (1915-1984). În 1948, a lucrat pentru scurtă vreme la radio şi ca redactor-şef adjunct la „Urzica”. În următorii ani, poeta a cedat presiunilor ideologice ale epocii, devenind una dintre cele mai obediente reprezentante ale proletcultismului. Reprezentative pentru acea perioadă sunt: „Sufletul Nostru” şi „An viu – nouă sute şi şaptesprezece” (1949), „Tinereţe” (1953), „Florile patriei” (1954), „Versuri alese” (1955). După 1957, a revenit la un lirism autentic cu volumele „Vârstele anului” (1957) şi „Dialogul vântului cu marea” (1957), urmat apoi de o reconvertire estetică progresivă în „Sărbătorile zilnice” (1961), „Să ne facem daruri” (1963), „Disciplina harfei” (1965), „Destinele paralele” (1967), „Ambitus” (1969), „Suave” (1977), „De îndurare” (1981), „Numărătoarea inversă” (1983) ş.a. A scris numeroase cărţi pentru copii, între care: „Nică fără frică” (1950), „Bot gros, căţel fricos” (1957), „Chipuri hazlii pentru copii” (1958), „Între noi copiii” (1974), „Jocuri de vacanţă” (1983) ş.a. A tradus din V. Maiakovski, Moliere, H. Heine, Paul Celan. A scris piese pentru teatru de păpuşi, după idei de Rudyard Kipling („Elefănţelul curios”, 1967; „Pisica de una singură”, 1974). În 1969 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru „Povestea a doi pui de tigru numiţi Ninigra şi Aligru”. În anul 1985 s-a stabilit în SUA. A publicat, la început, traduceri din poezia scrisă în limba română („Life Sentence”), apoi poeme concepute direct în engleză („Take My Word for It!”, „Blue Apple” şi „Lady of Miracles”), pentru care a obţinut, în 1994, Premiul „Leul de Aur” acordat de New York Library. După 1990, poeta a revenit periodic în România, unde a lansat, în 2003 şi în 2004, primele două volume din jurnalul său autobiografic, „Memoria ca zestre. Cartea I” (1948-1953) şi „Memoria ca zestre. Cartea a II-a” (1954-1985), apoi, în 2005, cel de-a treilea volum memorialistic, „Memoria ca zestre. Cartea a III-a”. În 2008, şi-a lansat la Bucureşti antologia de poezie „Spectacol în aer liber” şi colecţia de nuvele de dragoste „Confidenţe fictive”, urmate, în 2010, de un nou volum de poezii, „Continuum: Poems”. A murit la 15 aprilie 2014, la New York. În martie 2019, a fost lansat în cinematografele din ţară documentarul „Distanţa dintre mine şi mine”, având-o în centru pe scriitoarea Nina Cassian.Sursa: „Agerpres”
