sâmbătă, 15 august 2020

Buzoianul Remus Posea, condamnat pentru că a băgat adânc mâna în banii Obștii Moșnenilor, ar putea ajunge în închisoare

Fostul președinte al Obștii Moșnenilor ziși de pe Buzău, Remus Posea, ar putea ajunge în închisoare după ce nu ar fi res­pectat condițiile condamnării cu suspendare dispuse de Tribu­nalul Buzău în urmă cu trei ani în dosarul în care a fost trimis în judecată pentru delapidarea fondurilor Asociației și evaziune fiscală în formă continuată.

Peste 26 miliarde lei vechi s-au evaporat din conturile asociației în decurs de opt ani. Responsabil a fost găsit Remus Posea, fostul președinte al Asociației, care a fost condamnat în 2017 la doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare pentru delapidare în formă continuată în dauna Obștii, în perioada 2005-2013, dar și pentru evaziune fiscală, de asemenea în formă continuată, în aceeași perioadă.

În interiorul termenului de supraveghere stabilit la 3 ani, acesta trebuia să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile la Primăria Orașului Nehoiu. De asemenea, Posea a fost obligat să plătească către Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Buzău suma de 433.601 lei și a accesoriilor aferente creanțelor bugetare, până la achitarea efectivă a debitului, cu titlu de despăgubiri civile, iar „Obștii Moșnenilor Buzoieni de pe Buzău” suma de 2.635.187,02 lei, cu titlu de des­păgubiri civile.

Mai nimic din toate acestea nu ar fi fost respectate, motiv pentru care Serviciul de Pro­bațiune care a urmărit în această perioadă modul în care Posea trebuia să se achite de obligațiile legale a sesizat în urmă cu câteva luni procurorii cu propunere de revocare sau anularea suspendării executării pedepsei. Dosarul a ajuns deja în instanță iar propunerea va fi judecată în luna septembrie.

În ultimele luni, Remus Posea a făcut obiectul exe­cu­tărilor silite cerute de părțile din proces. În urmă cu două luni, Posea a rămas și fără mașina de lux pe care o deținea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Pătârlagele instituind sechestru asi­gurator pe aceasta. Pose a contestat toate soluțiile executorii însă fără succes.

Posea a fost trimis în judecată în decembrie 2015 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău într-un dosar de evaziune fiscală și delapidare în formă continuată deschis de unitatea de parchet menționată în 2014, iar după un proces derulat pe parcursul a mai puțin de doi ani a venit și sentința care a rămas definitivă în septembrie 2017, prin decizia Curții de Apel Ploiești, din cauză că Remus Posea a atacat prea târziu sentința de la Tribunalul Buzău.

„Condamnă pe inculpatul Posea Ioan Constatin Remus la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, în formă continuată, în dauna părții civile Obștea Moșnenilor Buzoieni <de pe Buzău>, în perioada 2005-2013. (…) aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii  exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b, g și k C. pen. pe o durată de 2 ani. În baza art. 65 al. 1 C.pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b, g și k C.pen., începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost  executată sau considerată ca executată. (…) Condamnă pe inculpatul Posea Ioan Constatin Remus la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru să­vârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, în perioada 2005-2013. În baza art. 67 al. 2 C.pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b, g și k C. pen. pe o durată de 2 ani. (…) aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, și anume aceea de 2 ani închisoare la care se adaugă sporul de 1/3 din cuantumul celeilalte pedepse stabilite, inculpatul având de executat în final pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare alături de pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b, g și k C.pen., pe o durată de 2 ani și a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b, g și k C. pen., începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată. (…) Dispune suspendarea executării pedepsei rezultante aplicate, sub supra­veghere, pe o durată de 3 ani ce constituie termen de supraveghere pentru condamnat. (…) În baza art. 93 al. 2 C. pen., impune condamnatului să execute urmă­toarele obligații: – să frec­venteze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate; – să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței. În baza art.93 al.3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile la Primăria Orașului Nehoiu (… ) Obligă inculpatul să plătească părții civile Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Buzău suma de 433.601 lei și a accesoriilor aferente creanțelor bugetare, până la achitarea efectivă a debitului, cu titlu de despăgubiri civile. (…) Obligă inculpatul să plătească părții civile Obștea Moșnenilor Buzoieni „de pe Buzău” suma de 2.635.187,02 lei, cu titlu de despăgubiri civile. Menține sechestrul asigurător instituit prin ordonanțele nr. 447/P/2014 din data de 31.07.2014 și nr. 447/P/2014 din data de 06.01.2015 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău și aplicat prin procesele-verbale din datele de 06.08.2014 și 08.01.2015, asupra unei case de locuit situată în orașul Nehoiu, jud.Buzău, în valoare de 22.860 lei, a terenului aferent în supra­față de 500 mp precum și asupra a două terenuri agricole (fâneață și livadă) și a cotei indivize a altui teren, evaluate la aproximativ 40.000 lei, situate în zona Siriu – Nehoiu, toate aceste bunuri imobile așa cum sunt individualizate prin procesele-verbale menționate anterior. (…) |l decade pe inculpat din dreptul de a fi administrator al unei societăți comerciale. (…) o copie a dispozitivului prezentei sentințe se va comunica, la data rămânerii definitive, Oficiului Național al Registrului Comer­țului. În baza art. 274 C. pr.pen., obligă inculpatul la plata sumei de 1.700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare”, se precizează în hotărârea pronunțată la Tribunalul Buzău.

Remus Posea, care este fostul soț al vedetei de televiziune Iuliana Marciuc, în calitate de proprietar, dar și de președinte al „Asociației Obștii Moșnenilor ziși de pe Buzău” s-a războit cu statul român pentru păduri încă din anul 2006.

Cel mai răsunător a fost procesul pentru un teren de 20.000 ha fusese atribuit lui Teodor Năstase, care pretindea că este descendent din neamul lui Preda Buzescu.

Colaborator al Securității, dovedit în 2009 Remus Posea a fost chemat în judecată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității după ce, în calitate de candidat la Primăria Nehoiu, în 2008, i-a fost verificată, din oficiu, calitatea de colaborator sau lucrător al Securității. După câteva luni de proces, CNSAS obține la Curtea de Apel București o hotărâre în acest sens în cazul lui Posea care nici nu s-a prezentat la audieri pe perioada procesului și nici nu a trimis vreo întâmpinare în favoarea sa la instanță. Potrivit hotărârii instanței, Remus Posea s-a aflat în atenția organelor de Securitate încă din 1982, când a depus cerere de plecare definitivă în RFG, împreună cu familia.

,,Datorită faptului că soția era de naționalitate germană, și pentru că s-a avizat negativ solicitarea de plecare definitivă, Remus Posea a divorțat.

După plecarea soției, în 1987 a solicitat avizarea căsătoriei cu fosta soție și stabilirea definitivă în RFG.

În perioada iulie-septembrie 1987 a acceptat o colaborare neoficială cu organele dc Securitate pe linia acțiunii <Venus>.

Într-o notă a spus des¬pre o persoană, evreu de origine română, că are o firmă la care lucrează două persoane care contribuie la prosperitatea firmei <CAWO> în afacerile cu România și că a contribuit la plecarea unei persoane în RFG.

A mai arătat că acea persoană trăiește în concubinaj cu persoana care a ajutat-o să plece. Despre alte două persoane a declarat că dețin sume în valută depuse în străinătate, obținute prin activități ilicite sub acoperirea firmei CAWO.

Despre numita O.G. a afirmat că a plecat din țară în urma căsătoriei cu un cetățean vest-german, dar ulterior a divorțat și s-a recăsătorit în străinătate, venind în România ulterior pentru a urma cursurile Facultății de Stomatologie, ca student străin. A mai furnizat informații ¬des¬pre mama și sora acesteia. (…) Informațiile furnizate Securității, indiferent sub orice formă, se refereau la activitățile sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist; (…) Chiar dacă în documentul de la fila 59 și raportul de la fila 60 reiese ca în 1989 s-a apreciat că pârâtul era un element <nesincer> se reține că legea nu condiționează calitatea de colaborator (…) de faptul că informațiile furnizate erau reale sau nu.

Legea sancționează atitudinea de denunțare a unor activități și atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, fără a face distincția în raport de faptul că aceste activități s-au desfășurat înainte sau urmau să se desfășoare ulterior furnizării informațiilor către Securitate (…) Este cunoscut că în perioada respectivă împotriva persoanelor despre care se cunoștea că doresc să rămână în străinătate sau care au rămas în străinătate se luau diferite măsuri, supraveghere ce mergea până la interceptarea corespondenței, restrângerea unor drepturi referitoare la acordarea vizelor etc. Celelalte informații s-au referit la viața de familie, la viața privată a unor persoane, aducându-se la cunoștință date personale despre cei ce făceau obiectul informării și despre membrii familiilor acestora. Astfel a fost încălcat dreptul la viața privată prevăzut de art. 17 din Pactul privind Drepturile Civile și Politice”, se precizează în hotărârea Curții de Apel București.

 

1 COMENTARIU

  1. Furturi sunt si la Obștea Sibiceni de la Gura Teghii, a lui Petriceanu Constantin Stefan.

Comments are closed.

loading...
error: Content is protected !!