Este binecunoscut faptul că țara noastră se confruntă cu fenomenul îmbătrânirii populației, dar în unele județe acesta s-a accentuat îngrijorător în ultimii ani. Cu o speranță de viață tot mai mare, o natalitate în scădere și o migrație netă negativă (emigrează tot mai mulți români), pe fondul pensionării apropiate a generației „baby boomer” (născută între 1946-1964), presiunile pe cheltuielile cu sănătatea, îngrijirea socială și pensii vor crește într-un ritm consistent, iar nevoia de creștere a taxelor devine evidentă, se arată într-o analiză a hotnews.ro.
Județul Buzău bifează un loc printre județele cu cea mai „bătrână” populație din țară, într-un clasament pe țară, întocmit de Institutul Național de Statistică, care a analizat intervalul de referință 2012-2020. Cele mai „bătrâne” județe sunt Teleorman (vârsta medie este de 46,8 ani), Vâlcea (46,1 ani), Brăila (45 ani), Olt (44,7 ani), Hunedoara (44,5 ani), Mehedinți (44,5 ani), Buzău (44,5 ani) și Caraș-Severin (44 ani). La polul opus, cele mai „tinere” județe sunt Iași, Ilfov, Suceava și Bistrița Năsăud, cu vârsta medie a locuitorilor în jurul a 40 de ani.
Implicațiile fenomenului de îmbătrânire a populației se răsfrâng în foarte multe arii sociale. Astfel, autoritățile locale, ale căror venituri depind, în mare parte, de încasările din impozite și taxe, gestionează cu dificultate presiunea fiscală asupra contribuabililor. În județele foarte îmbătrânite, cum e Teleormanul, creșterea taxelor în cazul populației (majoritar pensionare) nu prea poate fi aplicată, iar autoritățile se văd nevoite să taxeze suplimentar afacerile care au mai rezistat în zonă.
Peste jumătate din județe îmbătrânesc cu o viteză mai mare decât media pe țară, iar centre universitare, cum e Clujul, suferă de „îmbătrânire”, vârsta medie urcând de la puțin peste 35 de ani, în urmă cu șase cicluri electorale, la aproape 42 de ani, se mai arată în aceeași analiză. Zonele mai bogate au o rată a decesului mai mică și tind să atragă lucrătorii mai tineri din alte județe, „întinerindu-și”, astfel, populația. Un fenomen similar are loc și în zonele mai sărace, dar acolo cauzele nu sunt de „import” de forță de muncă tânără, ci se bazează pe natalitatea ridicată.
Întreaga Europă este în proces de îmbătrânire, însă țara noastră se confruntă cu accentuarea acestuia. Printre posibilele efecte pe termen lung ale acestui fenomen se numără forța de muncă în scădere, creșterea taxelor pe muncă sau a cheltuielilor guvernamentale pentru asistență medicală și pensii, dar și schimbări structurale în economie, dat fiind că se va dezvolta simțitor piața de bunuri și servicii legate de persoanele în vârstă (îngrijire la domiciliu, cămine de bătrâni etc.).
