Buzăul, printre cele mai „verzi“ orașe ale României!

Într-un top al celor mai „verzi” orașe din România, în care ți-ai dori să locuiești pentru aerul curat și calitatea tot mai bună a vieții, ar conduce detașat Oradea, urmată de Cluj-Napoca și Sibiu. Surpriza este însă Galațiul, fost oraș industrial care se mândrește acum cu cel mai curat aer din România, și se află pe locul 21 la nivel european, potrivit Agenției Europene a Mediului.

Buzău semnează mai multe proiecte la capitolul orașe verzi, pornind de la achiziționarea autobuzelor electrice, pietonizarea zonei centrale, reabilitarea parcurilor și a străzilor. Buzău a înțeles că orașele cu viziune pe termen mediu și lung sunt cele care își pot atinge mai ușor obiectivele decât cele care încearcă doar să atragă resurse. Potrivit urbanizehub.ro, din 2016, orașul și-a format o echipă de 40 de specialiști care lucrează la proiecte pentru dezvoltarea comunității.

Buzăul vrea să devină, până în 2030, un oraș magnet și un centru național pentru economia circulară. De altfel, este primul oraș din România cu o „școală circulară”, care își produce singură energia, și reutilizează apa pluvială pentru uz menajer și întreținerea plantelor.

Orașul are 28 de metri pătrați de spațiu verde pe cap locuitor, peste media europeană, și are ambiția de a deveni cel mai verde oraș din România.

Tot la Buzău există o bancă națională de gene pentru semințe. Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale are sediul în Parcul Crâng din Buzău, unul dintre cele mai vechi parcuri din țară. Ca obiectiv pe termen lung, Buzăul își propune să asigure 100 mp/cap de locuitor.

Măsurătorile sunt realizate în două stații automate de monitorizare a calității aerului din municipiile Buzău și Râmnicu Sărat. Stația Buzău 1 (BZ1) este o stație de tip urban, amplasată în municipiul Buzău, Str. Sfântul Sava de la Buzău, nr. 3, iar Stația Buzău 2 (BZ2) este o stație de tip trafic amplasată în municipiul Râmnicu Sărat, strada Focșani, nr. 23. Cea din urmă evaluează influența traficului de pe DN2-E85 asupra calității aerului.

La stația Buzău 1 (BZ1), indicele general din data de 28 februarie a acestui an era acceptabil, cu o concentrație de particule de PM10 de  28.62µg/m³.

La cea de-a doua stație, BZ2, lucrurile stau la fel de bine, indicele general la data menționată anterior fiind tot unul acceptabil, cu o concentrație de particule de PM10 de 27.84µg/m³.

Comparativ cu anul 2021, calitatea aerului în Buzău s-a îmbunătățit. În urma raportului de mediu pentru anul 2020 al Agenției pentru Protecția Mediului Buzău, s-a constatat faptul că starea mediului în județul Buzău era una bună. Cu toate acestea, la stația din centrul orașului au fost înregistrate patru situații în care valoarea medie zilnică a calității aerului a fost depășită. Aceste depășiri sunt cauzate, în principal, de traficul intens și de încălzirea rezidențială, stația fiind una de fond urban, situată în centrul orașului. La Râmnicu Sărat situația era mai rea, din cauza traficului de pe DN2-E85.

La cea de-a doua stație care monitorizează calitatea aerului au fost înregistrate de patru ori mai multe astfel de situații, ceea ce înseamnă că în municipiul Râmnicu Sărat aerul este mult mai poluat decât în centrul orașului Buzău. „În cursul anului 2020 s-a constatat că s-au înregistrat 16 depășiri ale valorii medii zilnice pentru indicatorul PM10 gravimetric și 15 depășiri ale valorii medii zilnice pentru indicatorul PM10 automat, depășiri cauzate în principal de traficul intens, stația de monitorizare fiind de tip trafic, aflându-se în proximitatea unei șosele europene, intens circulate (pe E85, la ieșirea spre Focșani). Alte cauze sunt arderile rezidențiale, în zonă aflându-se foarte multe case, precum și resuspensia prafului de către vânt”, se precizează în raportul APM.

Potrivit unui top realizat de Agenția Europeană de Mediu, Capitala se află la coadă, fiind unul dintre cele mai poluate orașe ale țării.

Conform datelor Agenției Europene de Mediu (AEM), numai în 2020, 238.000 de persoane au murit prematur din cauza poluării aerului.

România apare în ierarhie, atât în zona fruntașă, cât și la coadă. Din păcate, deloc surprinzător, Bucureștiul este pe locul 302 din 375 de orașe incluse în statistică. În acest top mai apar și alte orașe din țară. Oradea ocupă locul 146 și Sibiu locul 157.

Urmează Constanța 232, Bacău 261, Botoșani 273, Buzău 274, Timișoara 281, Brașov 289, Cluj-Napoca 291, Suceava 296 și Satu Mare 301. Sub Capitală, care e pe 302, mai avem Arad 308, Baia Mare 313, Ploiești 327, Piatra Neamț 329, Tg.Mureș 330 și Iași 340.

Bucureștiul are un indice de poluare de 15,7, dublu în comparație cu orașul Galați (care are un indice de 7,2). Cel mai poluat aer din România este în Iași care se află pe locul 340 (indice 18,5).

Conform datelor AEM, pe poziția 375, ultima în clasamentul poluării, este orașul Slavonski Brod din Croația. La polul opus, cel mai curat aer din Europa este în orașele Faro, din Portugalia, Umea și Uppsala, ambele din Suedia.

AEM: Poluarea aerului provoacă anual peste 1.200 de decese premature la copii

Potrivit unei analize a aceleiași Agenții Europene de Mediu, copiii sunt deosebit de vulnerabili la nivelurile de poluare a aerului din întreaga Europă, în ciuda progreselor din ultimii ani.

O statistică alarmantă spune că peste 1.200 de persoane sub 18 ani din UE mor în fiecare an din cauza calității proaste a aerului. Funcția pulmonară a copiilor și dezvoltarea plămânilor sunt afectate de poluarea aerului.

Particulele fine de carbon ajunse în atmosferă, provenite în principal de la autoturisme, pot pătrunde în plămâni. Ele sunt considerate un grav poluant atmosferic. AEM a îndemnat autoritățile să se concentreze asupra îmbunătățirii calității aerului în jurul școlilor, grădinițelor, instituțiilor sportive, cât și al căilor de transport în comun.

În topul celor mai inspiraționale orașe în 2024

În ultimii ani în Buzău s-au întâmplat lucruri frumoase care nu au trecut neobservate de către analiști. Așa se face că în acest an, Buzăul este inclus într-un top al celor mai inspiraționale orașe, realizat de UrbanizeHub.

Locul 1 este ocupat de Cluj Napoca, urmat de Brașov și Iași. Buzăul ocupă locul 9, iar în fața lui mai întâlnim Oradea, Sectorul 6 și Sectorul 2 din București, Reșița și Valea Jiului. Locul 10 este ocupat de Craiova.

„Buzău este unul din orașele campioane la atragerea de fonduri europene și a făcut în anii trecuți rondul presei pentru că au câștigat premiul pentru cel mai bun brand de oraș la Transform Awards în Londra. De asemenea investesc mult în educație, biodiversitate și în proiecte pe economie circulară, ceea ce îi face să fie destul de unici în peisajul urban românesc”, menționează sursa citată.

Buzăul îi poate inspira pe alții să:

• Să își asume inițiative meritorii chiar și atunci când șansele de succes sunt reduse. În condițiile în care reforma teritorială a României este discutată în mod steril de ani buni (în mare, România are aceiași configurație teritorială impusă de comuniști în 1964, chiar dacă lucrurile s-au schimbat substanțial de atunci), Buzăul și-a asumat o reformă teritorială proprie.
• Să coopereze trans-partinic pentru problemele vitale ale urbei. De multe ori războaiele politice duc la blocaje din care nu iese nici un partid cu câștig net, dar ies cetățenii pierzători net. Pe omul de rând nu-l interesează ce partid are dreptate, ci îl interesează ca problemele principale ale urbei să fie rezolvate. Ca atare, merită ca fiecare comunitate să identifice unele teme mari de dezvoltare ce să nu facă obiectul combatului politic, și care să se bucure de susținere largă.˝