O nouă filă din povestea orașului Buzău a fost zugrăvită zilele acestea de o mână de artiști plastici care au răspuns invitației președintelui Ununii Artiștilor Plastici Buzău, Valeriu Șușnea, de a participa la proiectul „Buzău-oraș deschis artei”, aflat la cea de-a V-a ediție, tema din acest an fiind intitulată „Restituiri imaginare”. Este vorba despre 13 artiști plastici foarte valoroși din Buzău și din țară, care au participat la acest proiect coordonat de Șușnea, pe care îl dedică în întregime orașului capitală de județ.
Fiind axat în principal pe obiectivele de patrimoniu din municipiul Buzău, proiectul i-a reunit în această ediție pe artiștii plastici Angelica Alexa, Ioana Alexe, Ovidiu Ionescu, Lucia Juncu, Elena Lupașcu Dragoș Nicolae Lupu, Neculai Moroșan, Vasile Pop Negreșteanu, Luminița Radu, Liviu Adrian Sandu, Ana Șușnea, Valeriu Șușnea și Constantin Tanislav, care au valorificat în lucrările lor clădiri reprezentative ale urbei precum Palatul Comunal, Vila Albatros, elemente de arhitectură din Strada Cuza Vodă, case de la 1830, acele elemente care păstrează farmecul orașului secolului trecut.
Părintele proiectului, Valeriu Șușnea, explică modul în care a format această echipă de artiști, care s-a dovedit a fi una foarte bine aleasă, despre care Nicolae Moroșanu mărturisea: „Colectivul care s-a format a fost foarte reușit; și orice tabără cu un colectiv unitar este o tabără reușită”.
„Am încercat să aduc în componența taberei în egală măsură artiști din Buzău, cum sunt cei care au venit anul acesta în filială: Liviu Adrian Sandu, Ana Șușnea – este membră titulară a UAP -, Ioana Alexe, în care am investit încredere și artiști din țară. Am spus că lucrările buzoienilor să stea alături de lucrările unor maeștri, cum îi consider eu pe colegii mei prezenți aici. Mă bucur că au venit în acestă tabără de documentare și creație finanțată de Primăria Buzău și coordonată și inițiată acum cinci ediții de mine. Sunt evenimente în mai multe părți ale țării, dar eu consider că Buzăul are suficiente motive să fie gazda unei întâmplări atât de frumoase cum este acest simpozion cu artiști foarte importanți, cum este, spre exemplu, Ovidiu Ionescu, care dorit să vină; din păcate, fiind profesor universitar are examene la București și a plecat mai devreme”, a precizat președintele UAP Buzău.
Bineînțeles că au fost apreciate și eforturile organizatorului, despre care Lucia Juncu făcea remarca: „Tabăra a fost nemaipomenit organizată de domnul Valeriu Șușnea. Este un sufletist. La fiecare 10 minute ne întreabă ce avem nevoie. Este foarte primitor”. De aceeași părere este Elena Lupașcu, care spune că totul a fost la superlativ: „Felicitări pentru așa organizare. Am făcut echipă bună cei din tabăra aceasta”.
26 de lucrări care surprind Buzăul, donate Primăriei
Fiecare participant lasă mărturie a acestei experiențe câte două lucrări în care orașul este surprins în diferite ipostaze. Dar mai lasă aici și o parte din sufletul lor, pentru că, așa cum au mărturisit, au fost foarte impresionați de tot ceea ce au găsit la Buzău: o gazdă primitoare la filiala UAP, un primar care le-a povestit despre planurile culturale ale Buzăului în deschiderea simpozionului de arte vizuale, oameni calzi și prietenoși pe străzile orașului pe care le-au luat la pas pe cât le-a permis timpul, obiective de patrimoniu cât cuprinde, fiecare dintre acestea fiind tot atâtea surse de inspirație. După ce vor fi expuse pe Simezele buzoiene, aceste lucrări vor fi donate Primăriei, spune președintele UAP Buzău Valeriu Șușnea, pentru decorarea spațiilor destinate administrației în noul sediu care stă să fie deschis la Bazar. „Încet-încet, asistăm la formarea unei pinacoteci de care va trebui să se țină seama. Vom face, după ce vom ajunge la ediția a X-a, o selecție pe care o vom prezenta într-un album”, mai spune Șușnea.
Proiectul a debutat cu o perioadă de documentare, după care a urmat perioada de creație propriu-zisă. „Am încercat să facem un atelier; am pus la dispoziție colegilor spațiul generos de la sediul filialei și curtea acestuia”, a precizat președintele filialei buzoiene a UAP. Marți, 14 august, după câteva zile de documentare, artiștii plastici s-au retras în atelierul și curtea Uniunii Artiștilor Plastici Buzău pentru a da viață impresiilor și sentimentelor pe care le-au acumulat despre Buzău, mare parte dintre ei fiind la prima vizită în oraș. I-am surprins aplecați peste lucrările lor, prinși în mrejele unui spațiu care, deși abia cunoscut, i-a captivat cu totul.
Nicolae Moroșan: „Așa patrimoniu cultural cum are Buzăul, mai rar nu numai în România, ci și în Europa”
Binecunoscutul artist plastic sucevean Nicolae Moroșan a relatat câte ceva despre surprinzătoarea sa întâlnire cu Buzăul, începând chiar cu sosirea sa în oraș: „Mă știu cu Valeriu Șușnea de prin 1984-1985; ne știm de-o viață. Când m-am apropiat de Buzău, m-a întrebat la telefon: <Unde ești?> I-am spus: <Sunt pe la Râmnicu Sărat; spune-mi unde trebuie să ajung?> Mă întreabă: <Cum, tu nu ai trecut prin Buzău?>. Niciodată nu am trecut prin Buzău, pentru că dacă mergeam la București o luam pe centură. Este prima dată când am venit în Buzău”. În ceea ce privește lucrările pe care le lasă aici, acestea vorbesc de la sine despre impresia puternică pe care i-a făcut-o orașul. „Lucrările mele, dacă vorbesc, vorbesc de la sine. Eu nu am avut nicio impresie despre Buzău până acum. Dar, în momentul de față, mi-am făcut o părere foarte, foarte bună. Au fost zile foarte pline. Noi aici am lucrat, cât de cât, legat de imaginea de oraș. Am surprins centrul, care reprezintă municipiul Buzău. Aproape toți ne-am legat de Palatul Comunal în care se află Primăria și care este superb din punct de vedere arhitectonic. A doua lucrare a mea este legată de conacul <Marghiloman>. M-am plimbat prin oraș în puținul timp liber pe care l-am avut. Mi-a dat impresia de oraș foarte bine ordonat, pe undeva. Eu chiar am zis că am impresia că sunt într-o zonă mediteraneeană; dimineața, când plecam de la hotel, lumea își aranja vitrinele, își făcea piața. Piața mare este superbă. Nu știam orașul. Probabil că aș fi ales și alte subiecte care să prezinte orașul. Ne-am legat de clădiri. Am fost și la Cimitirul Dumbrava unde se află o copie a sculpturii lui Brâncuși. De dimineață am fost la Măgura, la tabăra de sculptură. Toate cele 256 de lucrări, nici nu puteau să fie amplasate decât în spațiul acela. Așa patroimoniu cultural cum are Buzăul, mai rar, nu numai în România, ci în Europa.
Mi-au plăcut foarte mult și ideile de la Primărie. Ne-am întâlnit cu primarul. Mi-a plăcut foarte mult orașul. Nu îmi pare rău că am venit! Valeriu insistă de câțiva ani să vin. Din motive întemeiate nu am ajuns. Valeriu știe să întrețină o prietenie. Este un om care știe să coordoneze o activitate de genul acsta. Eu știu din auzite cam câte a făcut Valeriu în Buzău. Este cunoscută Bienala <Ion Andreescu> spre exemplu; să faci așa ceva, nu dormi noaptea, nu știi cum să rezolvi toate problemele care vin, lucrările trebuie trimise înapoi; e un lucru dificil”, spune Moroșan.
Lucia Juncu: „Pentru mine a fost o sursă mare de inspirație”
Artistul plastic Lucia Juncu, născută în Basarabia și stabilită de 20 de ani în Capitală, pictor de peisaj figurative, abstract, care lucrează în ulei, acuarelă și pastel s-a aflat printre invitații profesorului Șușnea la această tabără. Ea a reținut de la bun început că avea sarcina să surprindă elemente reprezentative din oraș. A fost prin urmare foarte atentă la tot ceea ce a văzut și a ajuns la concluzia că „orașul este nemaipomenit de frumos”. Ca și pentru profesorul și artistul plastic Moroșan, și Lucia Juncu s-a aflat pentru prima oară în Buzău. Impresia pe care a avut-o după ce a făcut excursiile de documentare a fost una puternică: „Este o surpriză incredibilă. Este un oraș incredibil de frumos. M-am îndrăgostit”. Experiența a fost completată cu excursii în județ, care, de asemenea, au fost foarte valoroase pentru artiștii plastici. Ei au reușit să pună orașul într-un dialog contextual cu Ținutul Buzăului.
Despre acestea Lucia povestește: „Am avut ce face. Am fost în excursii. Am fost la Măgura, la tabăra de sculptură. Am fost peste tot. Am văzut Valea Buzăului de pe munte. Am de gând să lucrez când merg acasă. Eu nu mă opresc aici. Pentru mine a fost o sursă mare de inspirație”.
Aici, la Buzău artista lasă două lucrări realizate în tabără; una reprezintă Vila Marghiloman, iar cealaltă Primăria orașului, care a impresionat-o foarte mult. „Dacă am timp, o să o mai pictez Primăria și din alt unghi. Este nemaipomenit. Am prins și o vreme foarte frumoasă și am fost cu toții inspirați”, a mărturisit Lucia. Vremea probabil ca sufletul omului…, spune o vorbă din popor, căci și rezultatul creației artistului plastic este unul deosebit.
Angelica Alexa: „Mi-am dorit să rămână aici o amprentă a noastră”
Angelica Alexa vede orașul Buzău ca pe unul „verde” și nu este departe de adevăr. Probabil a inspirat-o și întâlnirea cu primarul. Ea lasă în urma sa picturi în care orașul este unul „cu biciclete”. Propunerea ei este „un proiect, în care în partea central a orașului se circulă doar cu bicicleta. M-am gândit la ce context trăim în țara noastră și chiar în Europa și am zis să promovăm cât putem și în reprezentările noastre idea de depoluare; ca artiști, să ne referim în mod special la înlocuirea factorilor poluanți și care ne agresează. În marile capitale ale Europei s-au introdus modele nepoluante și atunci, de ce nu, și la Buzău!? Ne-a invitat domnul primar. A vorbit foarte mult despre orașul Buzău, despre intenții și despre proiectele dumnealui. Mi-am zis că trebuie să ne imaginăm o lume mai bună. Să avem noi adulții în mintea noastră o lume mai bună. Mi-am dorit să rămână o amprentă a noastră”, spune Angelica Alexa, pentru care, de asemenea, prezența în Buzău este o premieră.
Elena Lupașcu: „Buzăul e un oraș viu!”
O altă invitată a taberei a fost Elena Lupașcu, artist plastic din filiala Bacău care locuiește în Capitală, unde este cadru didactic la Liceul „Tonitza”. Picturile realizate la Buzău au scos-o cumva din făgașul artistic, pentru că 
mărturisește că a atins un subiect nu des întâlnit în lucrările sale: „Îmi doream să fiu părtașă la acest eveniment, dar aici am mers pe peisaj citadin, chiar dacă eu sunt mai gestualistă, mai abstractă, mai pe stilizare”.
Ea a ales să lucreze două picturi în care a reprezentat Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei și Biserica Arhiepiscopală Adormirea Maicii Domnului, fiind influențată de marea sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului, al cărui praznic era chiar în ultima zi a taberei de creație la care participase. „Cred că am reușit să creez o atmosferă de sărbătoare pe pânzele mele. M-a impresionat cerul de deasupra Buzăului, care este altceva. E o lumină aparte. M-au impresionat oamenii. E un oraș viu”, spune Elena Lupașcu.
Vasile Pop Negreșteanu: „Să-mi rotunjesc tot ce am adunat în straiță, în suflet, pe toate drumurile, inclusiv pe cele buzoiene”
Un alt artist plastic participant a fost Vasile Pop Negreșteanu. Cu el, buzoienii sunt familiarizați de la relativ recenta sa expoziție pe care a avut-o pe Simezele buzoiene. Pictura sa, ca întotdeauna, este surprinzătoare. De data aceasta este „rotundă”, pentru că spune artistul plastic era timpul „să-mi
rotunjesc tot ce am adunat în straiță, în suflet pe toate drumurile, inclusiv pe cele buzoiene pe care am umblat până acum. Rotundul are mai multe semnificații”. Și semnificațiile sunt cumva explicate de Negreșteanu în graiul molcom din Țara Oașului: „Aci sunt Vulcanii Noroioși și sunetele pe care le scot ei la fiecare răbufnire. Vizualizez ceea ce am găsit aici. Sunt oșean, dar aici vin cu lada cu zestre, de la elementele pe care le găsesc aici, vulcanii Noroioși, Trovanții, elemente identitare zonei, străvechi. Revăzând Pâclele, mi-am zis: e bine să te simți tu pâclă, să răbufnești din măruntaiele pământului Buzău și să vii cu ce ai învățat. Din orașul Buzău se va regăsi o poveste. Voiam să preiau harta Buzăului. Eu mi-am pregătit de acasă temele, cu eroi, cu portrete, cu raporturi complexe; m-am gândit ca pe cercuri să fie chiar o floare a vieții, cu personalitățile care sunt la baza Buzăului, care se regăsește în inima nostră și pe troițe bineînțeles, cu elemente specifice Buzăului, ca o constelație”.
În cealaltă pictură, ca o artă monumentală, vine cu o poveste, cu elemente pe care le găsești înăuntrul pământului. În pictura sa se regăsește și o pasăre, vulturul, și o trâmbiță – pe care o interpretează ca fiind semnalul taberei date de Valeriu Șușnea. „În lumea străveche de ordin arheologic sunt câteva simboluri, <citate să zicem> din ceea ce înseamnă Buzău. Sugerate sunt Primăria, în contextual orașului, elemente de la grota isihaștilor, eroii și chiar primarul care vorbește”, explică artistul plastic. Pictura lui lăsată în dar Buzăului am putea spune că este o adevărată arheologie picturală care sugerează lumea pământului sau cerul spiritual.
Constantin Tanislav: „Buzăul este o sursă inepuizabilă de inspirație”
Am descoperit în tabără și un artist plastic reîntors în Buzău după 45 de ani. Este vorba despre Constantin Tanislav, care este absolvent al Liceului de Arte astăzi denumit „Margareta Sterian”.
Sub imperiul acesta al sentimentalismului vizavi de Buzău și-a desfășurat lucrul în tabără și a reușit să închege trei lucrări: „Aceste lucrări vizează atmosfera din Buzău pe care am simțit-o. Una dintre ele ilustrează o stradă pe lângă piață, o dimineață în Buzău, o alta o clădire de pe strada Cuza Vodă, și în cea de-a treia surprinde o simbioză între elemenele reprezentative ale Buzăului”. Această cea de-a treia lucrare a denumit-o „Drăgaică” și include ca într-o alegorie o tânără ieșită parcă din apa Buzăului, care semnifică Drăgaica, catedrala, o parte din Palatul „Marghiloman”, toate fiind reprezentative pentru simbolistica și viața buzoiană.
Ca și colegii săi, și Tanislav se declară plăcut surprins de buna organizare a taberei, despre care spune că „este de-a dreptul extraordinară. Am fost în multe tabere, dar aș fi îndreptățit să spun că e cea mai bine organizată tabără; unde mai punem și faptul că Buzăul din punct de vedere artistic a devenit proeminent în ceea ce privește evenimentele. Amintim aici Bienala <Ion Andreescu> la care am participat de câteva ori și am și fost nominalizat la un moment dat”. Artistul plastic mai subliniază și faptul că Buzăul este o sursă inepuizabilă de inspirație. „Ținând cont de toate sursele de inspirație care sunt în Buzău, am spus chiar și domnului primar, că va trebui să ne mutăm cu domiciliul aici. Sunt inepuizabile. Noi în perioada aceasta am făcut și o serie de ieșiri pentru documentare la Tabăra de sculptură de la Măgura, la Vulcanii Noroioși. Am fost și în cimitir unde am văzut <Rugăciunea> lui Brâncuși și am avut discuții interesante pe tema asta. Anumite părți ale orașului sunt deosebite, cu precădere partea veche, care este pitorească”, a mai spus artistul plastic.
