Buzăul se află pe penultimul loc, mai nou pe ultimul, pe țară în ceea ce privește cazurile de coronavirus. Propoziția anterioară ne demonstrează pe deplin de ce unii sunt făcuți pentru a zace, nu neapărat fizic, pe banii publici, să învârtă trei hârtii și să nu fie capabili – sau, mai grav, să nu vrea – să „vândă” chiar și o veste bună. Bineînțeles, enormitatea îi aparține prefectului Leonard Dimian, care a vrut să ne transmită faptul că Buzăul are cele mai puține cazuri de infecție cu COVID-19 din țară. Enormitatea a fost preluată și rostogolită pe nemestecate de aceiași oameni care au ajutat, citând din clasicii care ne conduc, la îmbogățirea, în ultimele două luni și jumătate, a vocabularului limbii române cu cuvinte precum „izoletă”, „carantinați” și „contacți” (ca să nu mai spunem de deja celebrul „viruși”).
Este clar că varianta corectă a informației de la începutul acestui text nu convine unuia ca prefectul, pus în funcție să slugărească un anumit cerc de interese. Doar nu era domnul Dimian să spună că Buzăul se află pe locul al doilea pe țară, sau chiar pe primul, cum se întâmplă în aceste zile, ca număr mic de cazuri de infecție cu COVID-19! Pentru că, dacă ar fi prezentat astfel lucrurile, ar fi trebuit să recunoască eficiența măsurilor luate pe plan local; în primul rând pentru că acestea aparțin altor oameni decât domnia-sa, și în al doilea rând pentru că acei oameni sunt dușmăniți de cei din grupul de interese care i-a pus pe cap pălăria pe care o poartă cu atâta greutate încât, câteodată, și o raportare la București îi iese prost.
Am ales acest exemplu de rea-voință în comunicare pentru a ilustra, de fapt, o stare de lucruri care domnește la Buzău în ultimii patru ani. În special în municipiul Buzău, unde faptul că lucrurile s-au urnit și se mișcă din ce în ce mai bine stă ca un os pus de-a curmezișul în gâtul unui lup flămând și lacom. Nu este aici locul să ne amintim de reacții de genul „de ce se asfaltează la periferie și nu în centru?”, urmate de „de ce se asfaltează în centru și nu la periferie?”, culminând cu inepta „de ce se asfaltează?”. Însă nu se poate trece cu vederea ultima porcărie de acest gen, materializată în plângerea la Parchet pe tema aglomerației din autobuze, în reședința unui județ care se află în fruntea celor în care măsurile de prevenție și-au dovedit eficiența. Măsuri care au fost luate mult mai târziu în municipii cotate drept mai „șmechere”.
Și parcă nu ar fi suficiente respectivele aberații, constatăm că acestea sunt înghițite și preluate, cu o nonșalanță vecină cu inconștiența sau cu chemarea către suicid politic, de diverse formațiuni care, până acum, nu doar că nu au construit nimic, dar s-au și distins prin dorința de a pune bețe în roate sau de a demola.
Este evident că Partidul Național Liberal va deconta tâmpeniile unora precum Orban, Cîțu, Turcan sau Vela. Va deconta și tâmpeniile unora precum Streinu Cercel sau Arafat, pe care nu le-au taxat rapid prin demiteri. Va deconta tot ceea ce nu a mers bine în această perioadă, de la reaua voință față de ceea ce înseamnă măsură reală în sprijinul mediului de afaceri și până la achizițiile dubioase de la adăpostul stării de urgență. Bineînțeles, și refuzul sistematic de a lărgi aria testărilor pentru COVID-19.
Se vede însă că sunt și alte formațiuni care vor să se ducă în cap după această perioadă neagră, prin rostogolirea în spațiul public a unor tâmpenii și prin negarea a tot ce înseamnă măsuri bune într-o comunitate.
