Buzăul, fruntaș la șpăgile din spitale

Percepția asupra serviciilor medicale din județul Buzău nu pare să se îmbunătățească, având în vedere că medicii și asistentele din spitale continuă să ceară „atenții” pacienților. Aceasta este concluzia unui chestionar aplicat la nivel național de Ministerul Sănătății.

Județele Alba, Cluj și Neamț înregistrază cele mai mici procente de pacienți care spun că personalul medical le-a cerut bani în luna aprilie, în timp ce la polul opus se află județele Ialomița, Teleorman și Giurgiu, potrivit datelor agregate de platforma Graphs.ro, pe baza informațiilor de pe platforma data.gov.ro.

3,2 la sută dintre pacienții din Buzău spun că au fost nevoiți să ofere șpagă medicilor sau asistenților medicali. La nivelul Spitalului Județean Buzău, cele mai multe „atenții” au fost înregistrate în luna octombrie a anului 2021, când 16,22 la sută dintre buzoienii care au ajuns la spital au fost nevoiți să scoată bani din buzunar. De atunci și până în prezent, procentul a scăzut, o creștere fiind semnalată în noiembrie 2022, când procentul a atins pragul de 10 la sută. De la finalul anului trecut și până în luna aprilie, la cea mai mare unitate medicală din Buzău a scăzut numărul pacienților care au fost nevoiți să ofere șpagă medicilor sau asistenților, procentul ajungând la 3,33 la sută. Cu toate acestea, Buzăul se află printre județele „fruntașe” în domeniu, depășind cu mult media națională.

Cât despre curățenia din cea mai mare unitate medicală din județ, 11,11 la sută dintre pacienți sunt de părere că spitalul nu arată deloc bine, în timp ce 58,73 la sută au fost mulțumiți.

Buzoienii se arată mulțumiți de serviciile oferite în spitalele din Buzău, iar 92,8 la sută dintre pacienți spun că se simt bine după externare.

Cât despre satisfacția oferită de medici, răspunsul este unul subiectiv, în funcție de medic sau diagnostic. De exemplu, la Buzău, în luna aprilie, 65,38 la sută dintre pacienți s-au arătat foarte mulțumiți de medici, în timp ce 13,85 la sută au spus că nu au fost deloc mulțumiți de activitatea și implicarea medicului. Mulțumiți s-au arătat 17,69 la sută și nemulțumiți 3,08 la sută.

CFR Buzău, spitalul șpăgilor

Aceeași sursă mai arată că la nivelul județului Buzău, cele mai multe șpăgi au fost înregistrate în luna aprilie în Spitalul CFR Buzău. Aici procentul pacienților cărora li s-a solicitat o „atenție” a ajuns la 6,25 la sută.

De altfel, în luna aprilie, un medic ORL renumit din Buzău, care profesa în această unitate medicală, a fost prins după ce a luat șpagă de la mama unui copil pentru a-l opera. Medicul Viorel Chioaşcă ar fi solicitat suma de 1.500 de lei de la mama unui adolescent de 16 ani dintr-o comună buzoiană pentru a-l opera pe acesta pentru deviaţie de sept. Pentru că adolescentul provenea dintr-o familie cu dificultăţi financiare iar părinţii nu dispuneau de suma de bani necesară, aceştia au sunat la Direcţia Generală Anticorupţie, iar ofiţerii împreună cu un procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău au organizat flagrantul. Acum, medicul buzoian se află în arest la domiciliu, potrivit deciziei magistraților Tribunalului Buzău.

În celelalte spitale din Buzău nu au fost înregistrate procente mari ale spăgilor, iar în unele procentul este chiar zero. De exemplu, la Spitalul Municipial Râmnicu Sărat pacienții nu au fost solicitați să ofere șpagă, mai arată statistica. Și la nivelul unității medicale din Smeeni fenomenul șpăgii este în scădere.

Câți pacienți se plâng de șpaga din spitale, la nivel național

Media la nivel național a pacienților care spun că medicii sau asistentele le-au cerut bani este de 1,67 la sută în aprilie față de 1,61 la sută în martie. În luna aprilie, 28.869 de pacienți din toată țara au răspuns la chestionarul de feedback, dintre care 482 au spus că li s-au cerut bani în spital.

În intervalul respectiv, cele mai mari procente sunt înregistrate în județele Ialomița – 6,47 la sută, Teleorman – 6,43 la sută, Giurgiu – 5,38 la sută, iar cele mai mici în județele Cluj – 0,53 la sută, Alba – 0,59 la sută și Neamț – 0,86 la sută.

În ultimul an, cei mai mulți pacienți care au răspuns că li s-au cerut bani în spital s-au înregistrat în septembrie 2022. Media la nivel național a fost atunci de 2,24 la sută.

În urmă cu două luni, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, atrăgea atenția că este „inacceptabil” şi „de netolerat” ca personalul medical să primească bunuri materiale pentru acordarea de servicii medicale: „Este încă o problemă la care trebuie să lucrăm toţi, cea legată de mentalităţi vechi. Obiceiurile acestea nu dispar dintr-o dată, dar se pot reduce treptat prin informare şi educare (…) Nu cred că există vreo justificare pentru personalul medical, medici, asistente medicale sau personal de îngrijire, care să pretindă un bun material sau bani în schimbul unui serviciu medical”, spunea Alexandru Rafila în luna martie.

De asemenea, pe parcursul unei conferinței de presă de la finalul lunii aprilie susținută de ministrul Sănătății a fost adus în discuție și fenomenul șpăgilor din spitale. Alexandru Rafila a fost rugat de un jurnalist să transmită un mesaj „ca de la medic la medic” celor care iau sau încă cer șapgă în spitale pentru tratarea pacienților. „Să își facă datoria de medic și să aibă conștiința de om. O persoană care este în suferință are nevoie de un serviciu medical pe care îl obține necondiționat. Condiționarea actului medical este ceva care depășește capacitatea noastră de înțelegere și de acceptabilitate”, a transmis Rafila.

Este de notorietate cazul doctoriței Anca Dumitrovici Ababneh, de la Spitalul Județean de Urgență din Suceava, care lua bani de la pacienții bolnavi de cancer sau de la aparținătorii acestora, la fiecare 10-15 minute. Astfel, în șapte zile lucrătoare, doctorița a primit „atenții” de la 62 de pacienți sau de la familiile acestora. Sumele variau între 50 de lei și 50 de euro. Mai primea și produse, precum miere sau brânză.

Mecanismul de feedback al pacientului a fost implementat din 2016 și ar trebui ca raportările pacienților să fie utilizate pentru evaluarea satisfacţiei pacienţilor, a calităţii serviciilor oferite de spitale şi pentru notificarea incidentelor de integritate.