România se află pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește frecvența consumului intens de alcool. Aproximativ 35 la sută dintre români au recunoscut că în 2019 au avut episoade de consum intens de alcool cel puțin o dată pe lună, conform datelor Eurofound, oficiul european de statistică. Media europeană este de 19 la sută, primul loc în acest clasament îl ocupă Danemarca, unde s-a înregistrat cea mai mare pondere a acestui indicator, 38 la sută, urmată de România, cu 35 la sută și de Luxemburg, cu o pondere de 34 la sută.
În ceea ce privește consumul zilnic de alcool, Portugalia, Spania și Italia ocupă locurile fruntașe din clasament, însă cantitățile consumate nu sunt atât de mari. Ponderea cea mai mică se înregistrează în Lituania și în Letonia, sub 1 la sută. „Un episod de consum intens de alcool este definit de Eurostat ca ingerarea echivalentului a peste 60 g de etanol pur într-o singură ocazie. În rândul statelor membre UE, între 4 la sută (Cipru și Italia) și 38 la sută (Danemarca) dintre adulți au raportat că au luat parte la episoade de băut intens cel puțin o dată pe lună”, scrie mediafax.ro.
La nivelul Uniunii Europene, bărbații consumă alcool mai frecvent decât femeile. Cea mai mare diferență între sexe este în Portugalia (33,4 la sută bărbați față de 9,7 la sută femei), Spania (20.2 la sută bărbați față de 6,1 la sută femei) pentru consumul zilnic. În România, circa 32,2 la sută dintre bărbați consumă alcool săptămânal, în timp ce femeile însumează doar 6,6 la sută. „În toate țările membre UE femeile reprezintă o pondere semnificativ mai ridicată a persoanelor care nu au consumat niciodată sau nu au consumat în ultimele 12 luni. Cea mai mare disparitate de gen este în Cipru (12.8 la sută bărbați față de 44.2 la sută femei), Bulgaria (16.2 la sută față de 42 la sută) și Italia (21.5 la sută față de 46.7 la sută)”, conform digi24.ro.
În 2019, în țara noastră, 6 din 100 de bărbați și 20 din 100 de femei erau abstinenți, conform graficelor furnizate de DSP București. De asemenea, 2 la sută dintre bărbați erau dependenți de alcool, în timp ce femeile ajuneau la 0,6 la sută. Consumul de alcool raportat exclusiv la populația băutoare era de 26.6 litri/capita/an.
Efectele nocive ale consumului de alcool se regăsesc, de asemenea, în cifre. La nivel național, în urma testelor, în 2019 se înregistrau 2,61 de cazuri de cancer hepatic cauzat de consumul excesiv de alcool la 100.000 de locuitori. De asemenea, se mai înregistrau 20 cazuri de cardiomiopatie alcoolică, 875 de cazuri de ciroză hepatică, 2.351 cazuri de afecțiuni atribuite consumului de alcool, fiecare raportate la 100.000 de locuitori.
La nivelul județelor, dintre cele 13.613 persoane testate, procentele indică cele mai multe cazuri cu consum extrem de nociv de alcool în Galați (26,2 la sută), urmat de Teleorman (18, la sută), Dolj (12,3 la sută) sau Brașov (10 la sută). Buzăul se regăsește în partea de jos a clasamentului, cu 2,1 la sută cazuri. Cele mai mici valori se înregistrau în județele Iași (1,3 la sută), Dâmbovița și Brăila (1,2 la sută).
În ceea ce privește consumul de alcool riscant pentru sănătate, Brașovul era pe primul loc în clasament, cu un procent de 27,1 la sută, urmat de Dolj (24,6 la sută), Ialomița (22,8 la sută) și Teleorman (22,2 la sută). De data aceasta, Buzăul se găsește la mică distanță față de primele locuri, cu un procent de 21,4 la sută dintre persoane având un consum de alcool riscant pentru sănătate. Procente scăzute se înregistrează în Hunedoara (6,8 la sută), Arad (6,8 la sută) și Argeș (3,6 la sută).
35 la sută dintre români consideră normal consumul de alcool de către copii
Consumul de alcool de către copii este considerat firesc de către o treime dintre români. Astfel, într-un studiu efectuat de către Diageo, cel mai mare producător și distribuitor de băuturi alcoolice din lume, „35 la sută dintre români consideră că alcoolul consumat în cantități mici de către copii îi poate ajuta pe aceștia să devină consumatori mai responsabili de alcool pe viitor. 16 la sută dintre cehi și 11 la sută dintre maghiari au aceeași părere. Conform specialiștilor, copiii și adolescenții nu ar trebui să bea alcool niciodată. Consumul de alcool la o vârstă fragedă poate fi foarte dăunator, fiind asociat cu efecte negative asupra dezvoltării creierului și creșterea riscului de boli mintale, intoxicații cu alcool, vătămări și accidente”, se arată într-un comunicat al companiei, conform Mediafax.
Copiii din România încep să consume alcool la vârsta de 13 ani, o vârstă mai scăzută față de media europeană. Conform unui studiu efectuat în școli de către Agenția Națională Antidrog, 2 la sută dintre elevi au recunoscut că beau alcool, iar 7 la sută au suferit și intoxicații.
Unul dintre miturile demontate de către studii este cel legat de amestecarea băuturilor, două treimi dintre respondenți fiind de părere că acest lucru te face să resimți mai rapid efectul alcoolului. „O măsură standard de băuturi spirtoase, bere sau vin conține aceeași cantitate de alcool. Conținutul de alcool al unei măsuri de băutură este, de regulă, de 10 grame. Efectul asupra organismului este determinat de cantitatea consumată, nu de tipul de alcool”, scrie adevarul.ro.
De asemenea, 42 la sută dintre români trăiesc cu impresia falsă că bărbații și femeile de aceeași constituție, care consumă aceeași cantitate de alcool, resimt în mod egal efectele alcoolului. „Ficatul metabolizează alcoolul cu ajutorul unei enzime denumite alcool dehidrogenază (ADH). Organismul femeilor conține o cantitate mai mică de enzime ADH. Ceea ce înseamnă că, dacă vor consuma aceeași cantitate de alcool ca și bărbații, efectele vor fi mai accentuate”, mai scrie sursa menționată anterior.
