Actualitate

Cum a ajuns Școala nr. 11 model pentru Educația din România

Școala Generală nr. 11 a devenit prima unitate de învățământ sută la sută eco. Acest concept presupune utilizarea resurse­lor naturale și reducerea pierderilor și a costurilor. Concret, Școala nr. 11 este singura unitate de învă­țământ unde apa meteorică este colectată și utilizată pentru uz menajer, energia electrică este produsă cu ajutorul panourilor fotovoltaice, iar deșeurile sunt colectate selectiv.

Luni, 8 noiembrie, Departamentul pentru Dezvoltarea Durabilă din ca­drul Guvernului Româ­niei a organizat, în parteneriat cu Primăria municipiului Buzău, videoconferința ,,Educația Viitorului pentru Dezvoltare Durabilă. Școa­la Circulară, model de bună practică în educația de ­ca­li­tate”, în cadrul căreia s-au dezbătut două subiecte integrate economiei circulare. Este vorba despre necesitatea promovării ­edu­cației pentru dezvoltare durabilă în economia circulară și promovarea ­mo­de­lului de bună practică la nivel național a primei școli circulare din România. Cu aceeași ocazie s-a discutat și despre dezvoltarea urbană integrată ,,Buzău oraș deschis”, cadrul de planificare strategică pentru dezvoltarea proiectelor de economie circulară integrată.

Printre cei care au luat cuvântul se numără consilierul de stat László Borbély, primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, și consilierul ministrului ­Edu­cației Radu Szekely. Programată inițial față în față, această conferință s-a desfășurat în online din cauza evoluției nefavorabile a pandemiei de Covid-19.

,,Este evident că atunci când îți propui să faci ceva te întrebi de unde ai putea începe și, având în vedere că educația este cel mai important mod de a avea un viitor, am zis să începem dintr-o școală și am ales cea mai mare școală din județul Buzău, care este în municipiul Buzău, Școala ­Ge­nerală nr. 11, care are 2.000 de elevi, să începem de aici, să venim cu această idee de școală circulară. Energia electrică o obținem cu ajutorul panourilor fotovoltaice, apa de ploaie este folosită și pentru a iriga, iar căldura se face cu pompe de căldură. Acum lucrăm pentru a crea și un manual de economie circulară. Prin PNRR și cu bani proprii încercăm să ducem această experiență în toate școlile din Buzău (…) Fiecare oraș se bate cam pentru aceleași lucruri: locuitori mai mulți și mai buni, investitori mai mulți și mai buni, vizitatori mai mulți, ori pentru treaba aceasta trebuie să îți faci orașul cât mai atractiv, cât mai competitiv”, a spus primarul Constantin Toma în cadrul conferinței, sus­ținută pe platforma Zoom.

Pentru că Școala Ge­ne­rală nr. 11 este cea care a beneficiat de implementa­rea acestui proiect, care are drept scop protejarea mediului înconjurător, la conferința de presă a luat cuvântul și profesoara Luminița Ifrim: ,,Școala Gimnazială nr.11 din Buzău este un nume de referință în învățământul buzoian re­pre­zentând imaginea performanței școlare. Presa locală a numit-o <Școala cu coroniță>, iar nouă ne place să spunem că este școala fără nume, dar cu renume. Pe porțile acestei instituții școlare intră zilnic aproximativ 2.000 elevi, care învață în 41 săli de clasă, situate în două corpuri de clădire, fiind îndrumați de 108 cadre didactice calificate. Pentru desfășurarea activităților cotidiene specifice școlii ne bazăm pe sprijinul personalului didactic auxiliar și nedidactic. Ne-am redirecționat resursele și oferta educațională în funcție de nevoile reale ale comunității, iar principalul beneficiar al strategiei sale este elevul. Ne definim ca fiind o <școală vie> în care familia și comunitatea au locuri bine definite”, a spus profesoara Luminița Ifrim. De asemenea, aceasta a spus câteva cuvinte și des­pre motto-ul pe care îl au dar și care sunt obiectivele școlii.

,,Gândește global, acțio­nează local” este motto-ul școlii, despre care profesoara Luminița Ifrim spune: ,,Ne-am propus să nu rămână doar un motto, ci chiar să devină o atitudine obligatorie pe care fiecare copil să o îmbră­țișeze pentru a fi un susținător al vieții mai ales că autoritățile locale au implementat la nivelul școlii noastre conceptul de <Școală circulară> care este realmente o premieră națio­nală”.

Buzăul, exemplu de dezvoltare durabilă

,,Eu cred că avem nevoie și de aprecierea altora și România este în momentul de față un centru regional de dezvoltare durabilă. Vom vorbi des­pre Buzău ca un exemplu de dezvoltare durabilă a unei localități și eu cred că cel mai important este să avem o mișcare la nivelul societății care să gândească la fel”, a precizat Laszlo Borbely.

La conferință a luat parte și viceprimarul Oana Matache, care a vorbit ­des­pre cum s-a ajuns ca la Buzău să se discute despre un asemenea proiect, dar și care sunt planurile pentru viitor. ,,Da, Buzăul este primul oraș care are o astfel de strategie și demersurile au început în urmă cu aproximativ patru ani. La vremea respectivă eu nu eram aici, la Primăria municipului Buzău, îi acordăm toate meritele domnului primar, care și-a dat seama că a preluat o primărie care clar va avea nevoie de o consiliere pe termen lung și termen scurt (…) Buzăul are potențialul să fie un oraș cu foarte mult spațiu verde, un oraș în care oamenii pot avea această opțiune de a trăi într-un spațiu sănătos, pentru că suntem în acest moment pe locul doi la nivel națio­nal la suprafața spațiului verde și vrem să devenim primii. Prin urmare, s-a pornit pe această direcție în care sănătatea omului și educația copilului să fie importante în oraș“, a precizat Oana Matache.

De-a lungul timpului, viceprimarul Oana Ma­tache s-a implicat mult în educația buzoiană, implementând noi proiecte, unul dintre ele fiind Școala din Parc, o inițiativă primită cu brațele deschise de către buzoieni, chiar și pe perioada pandemiei.

Luminița Bobescu, arhitectul-șef al orașului, a vorbit despre proiectele care sunt în dezvoltare, dar și despre amplasarea jude­țului. ,,Buzăul este strategic amplasat pe strada Româ­niei, este un nod important de circulație între Muntenia și Moldova. Bu­zăul are în perspectivă această autostradă care va face legătura și va străbate zona  de sud a orașului, autostrada care va face legătura între București-Moldova, este drumul expres Buzău-Brăila care are posibilitatea de a traversa orașul nostru dinspre Transilvania spre Tulcea. Avem un nod de cale ferată foarte important și, de asemenea, putem crea un inel metropolitan prin legarea cu transformarea unei părți din Aeroportul Bobocu, în aeroport civil, și să transformăm orașul Buzău într-o zonă metropolitană. O problemă a Buzăului în acest moment este că nu mai avem foarte mult spațiu de investit. De aceea încercăm să atragem cât mai mult spațiu din extravilan în intravilan, pe care să îl parcelăm astfel încât să dăm o bună parte pentru un hub industrial și, de asemenea, să creăm zone de locuințe atractive pentru tineri. Noile reglementări tehnice pe care le avem în discuție, toate vor merge pe ideea de energie verde”.

Buzăul a primit feli­citări pentru această inițiativă și din partea Luminiței Bălă­lău, șef serviciu în cadrul departamentului Dezvol­tare Durabilă din Guvernul României. ,,Vreau să felicit Primăria Buzău pentru ­des­chiderea către instrumente de planificare strategică integrată, așa cum am auzit astăzi, Buzăul deține o strategie integrată pentru dezvoltare urbană și este primul oraș din Româ­nia care are strategie pentru tranziția la economia circulară. Și, în mod special, vreau să felicit primăria pentru acest proiect de economie circulară în domeniul educației, care devine astfel un exemplu pentru celelalte școli din Româ­nia”, a declarat aceasta.

Pentru a implementa acest proiect, Primăria municipiului Buzău a cheltuit aproximativ 200.000 de euro, iar Școala nr. 11 a devenit un exemplu pentru celelalte școli buzoiene, unde autoritățile au în ve­dere să extindă acest proiect al economiei circulare.

În Școala nr.11, energia electrică consumată este produsă de panourile fotovoltaice montate pe clă­dire. Energia produsă și neconsumată, mai ales în perioadele de vacanță, este livrată în rețeaua națională de electricitate, aducând bani în bugetul școlii.

Numărul total de pa­nouri fotovoltaice instalate pe acoperișul clădirii este de 83 de bucăți cu puterea instalată de 325 Wp/panou, rezultând o pu­te­re de 27 kWp. Instalația fotovoltaică cu puterea instalată de 27 kWp va ­ge­nera anual o energie totală de aproximativ 32 MWh.

În același timp, economia circulară produce zero deșeuri. În acest circuit economic, totul se încadrează în două categorii: fie este o componentă bio­degradabilă, fie este o componentă cu 100% poten­țial de reciclare.

Articole similare