Baza aeriană de la Boboc va avea legătură la Autostrada Buzău-Focșani printr-un nod rutier. Baza aeriană MapN de la Boboc nu este singura care va avea legătură cu o autostradă printr-un nod rutier, ci și baza de la Borcea, din județul Călărași. Compania de Drumuri a scos la licitație un contract pentru documentația tehnică necesară realizării celor două noduri rutiere, investiția urmând să fie executată cu fonduri prin programul pentru Interconectarea Europei CEF 2021—2027 Anvelopa Mobilitate Militară.
„Nodul rutier de pe Autostrada A7 în zona Boboc-Cochirleanca respectiv nodul rutier de pe Autostrada A2 în zona Fetești-Borcea prezintă o utilitate duală civilă-militară deservind baza aeriană Boboc, respectiv baza aeriană Borcea din punct de vedere militar, cât și dinamica populației și a mediului de afaceri din zona UAT-urilor (inclusiv deservirea unui nou posibil aeroport civil), din acele sectoare din punct de vedere civil. Obiectivele de investiții pot beneficia de finanțare prin fonduri europene nerambursabile aferente perioadei 2021-2027 prin apelul de proiecte ce urmează a fi deschise în 2022 și 2023 aferente Mecanismului pentru Interconectarea Europeni (CEF 2021-2027) Anvelopa Mobilitate Militară”, arată CNAIR în caietul de sarcini. Primul lot al autostrăzii Buzău-Focșani va fi construit de UMB în timp ce pentru lotul 2 Vadu-Pașii Râmnicu Sărat (30 km), unde probabil va fi nodul rutier pentru Baza Boboc, constructorul desemnat este tot UMB, dar contractul poate fi semnat doar dacă nu se depun contestații.
Durata contractului este de zece luni, iar valoarea acestuia se ridică la aproximativ un milion de lei.
„Obiectul prezentului Contract de Servicii este elaborarea Studiului de prefezabilitate și studiului de fezabilitate noduri rutiere pentru asigurare conectivitate la Autostrada A7, tronson Buzău-Focșani, în zona Boboc-Cochirleanca și la Autostrada A2, în zona Fetești-Borcea”, potrivit SEAP.
În analiza cost – beneficiu, pentru o autostradă/drum expres, componenta militară MAPN/ NATO are o pondere importantă de 15 la sută. De asemenea, Comisia Europeană finanțează programe de reparații capitale la podurile strategice din România care duc la baze militare.
Ministerul Transporturilor ocupă primul loc într-un top al investiţiilor publice semnificative, din 130 de proiecte pe care le-au trimis opt ordonatori principali de credite, 94 fiind proiecte de infrastructură de transport (autostrăzi şi căi ferate), potrivit unui Memorandum prezentat la finalul anului 2021. Este vorba despre un Memorandum pentru prioritizarea investiţiilor publice semnificative care vor fi utilizate la elaborarea Legii bugetului de stat pe 2022. Cele 94 de proiecte de investiţii de la Ministerul Transporturilor au o valoare de 168 miliarde lei şi un rest de finanţat până la finalizare de 112 miliarde lei, acestea fiind regăsite în Planul Investiţional în infrastructura de Transport 2020-2030, document controversat şi chiar criticat societatea civilă, mediul de afaceri şi politicieni din Moldova pentru „retrogradarea” Autostrăzii Unirii Târgu Mureş- Iaşi.
Clasamentul este structurat pe cinci criterii: eficienţă economică 35 la sută, reducerea emisiilor de carbon 20 la sută, conectivitatea strategică 25 la sută, utilizare duală (prioritate NATO/MAPN) 15 la sută şi maturitatea pregătirii proiectului 5 la sută.
Prin urmare, Autostrada A7, ramura Buzău și ramura Focșani se plasează pe locul 8 în clasamentul Ministerului Transporturilor, la fel și drumul expres Buzău-Brăila.
