Ce ar însemna pentru liberalii buzoieni fuziunile cu Forța Dreptei și cu Partidul Mișcarea Populară

După victoriile din anul 2019 – dărâmarea guvernului Dăncilă, plasarea pe primul loc în alegerile europarlamentare și victoria din alegerile prezidențiale – principala formațiune politică de dreapta din țară, Partidul Național Liberal, a cunoscut un declin semnificativ. În ianuarie 2020, potrivit sondajelor de opinie, liberalii se aflau la un maxim istoric: 47,4 la sută. Dar guvernarea în timpul pandemiei de coronavirus – cu furăciunile și măsuri controversate, precum și revigorarea Partidului Social Democrat, alături de apariția pe scena politică a unui partid populist, anti-sistem (Alianța pentru Unirea Românilor), au dus la o erodare treptată a liberalilor. A urmat apoi o guvernare complicată alături de USR-PLUS și o divizare a partidului ca urmare a rivalității dintre Florin Cîțu și Ludovic Orban. Acesta din urmă a decis să plece din PNL, împreună cu alți câțiva colegi și să-și fondeze propriul partid – Forța Dreptei. Chiar dacă PNL a reușit să readucă la matcă ALDE, fuzionând cu partidul lui Tăriceanu, realitatea e aceea că pe scena politică din România, dreapta politică continuă să rămână divizată. Din acest punct de vedere, analiștii politici spun că o eventuală unificare a dreptei în jurul liberalilor ar reprezenta una dintre cele mai bune strategii în contextul viitoarelor alegeri din 2024, arată PS News.

În Parlament există astăzi doar un partid de dreapta, PNL. Cu toate acestea, există și două partide extra-parlamentare care se situează din punct de vedere ideologic în apropiere de liberali – Forța Dreptei și Partidul Mișcarea Populară. Potrivit sondajelor de opinie, publicate în primăvara și vara acestui an, liberalii se situează în jurul a 23 la sută în intenția de vot, la aproximativ 12 procente în spatele social-democraților, rivali istorici alături de care momentan PNL guvernează. Chiar dacă alianța dintre PSD și PNL pare solidă în acest moment, este greu de crezut că ea va rezista foarte mult timp. Alegerile din 2024 ar putea fi chiar punctul culminant în care această alianță ar putea ceda, repetând mai mult sau mai puțin scenariul USL-ului.

Forța Dreptei, desprinsă din PNL după conflictul dintre Cîțu și Orban, are în sondaje 2 la sută. Mult mai bine stau însă cei de la PMP, care într-un sondaj CURS, publicat în mai, erau cotați cu șase la sută în intenția de vot. O eventuală unificare a acestor partide politice în jurul liberalilor ar crește procentele PNL până în jurul cifrei de 31 la sută, micșorând ecartul social-democraților.

Câteva obstacole serioase

Pentru a unifica partidele de dreapta în jurul PNL, liberalii ar trebui să depășească câteva obstacole serioase. În primul rând, liberalii ar trebui să readucă la matcă Forța Dreptei și parlamentarii PNL plecați alături de Ludovic Orban. Aceasta pare a fi cea mai simplă misiune. În fond, PNL a reușit să fuzioneze cu ALDE, după ce partidul lui Tăriceanu a împărțit guvernarea alături de PSD, fiind la momentul respectiv
ținta atacurilor liberalilor. Pentru Forța Dreptei motivația unei eventuale uniri cu PNL ar trebui să fie clară – fără o astfel de unire, partidul nu are șanse să treacă de pragul de 5 la sută pentru a intra în Parlament. Pentru parlamentarii din Forța Dreptei, unirea cu PNL reprezintă așadar o chestiune de supraviețuire politică.

Mult mai dificil pentru liberali ar fi să-i convingă pe cei de la PMP să fuzioneze. PMP este cotată peste pragul de cinci la sută, ceea ce înseamnă că în cazul lor nu se aplică aceeași logică a supraviețuirii politice ca în cazul celor de la Forța Dreptei. Dacă supraviețuirea politică sub forma aceasta reprezintă obiectivul PMP, atunci o fuziune cu PNL nu ar fi de interes. În plus, PMP ar putea juca rolul de partid de balama după alegerile din 2024, intrând la guvernare cu un procent infim.

Totuși, există și riscuri în aceste calcule politice. În primul rând, PMP a ratat intrarea în Parlament în 2020, chiar dacă sondajele arătau că partidul ar putea face pragul de cinci la sută. O nouă ratare ar destabiliza serios partidul și, posibil, chiar l-ar destrăma odată ce membri PMP s-ar putea refugia la alte partide. În al doilea rând, PMP poate negocia o fuziune cu PNL de pe o poziție de putere. Aceștia pot cere ca Eugen Tomac să fie numit de pildă vicepreședinte al PNL, asigurându-și în felul acesta o mai mare influență în interiorul partidului. În fine, PNL deține în continuare resurse mai mari decât PMP, iar lucrul acesta s-ar putea să conteze în viitoarele negocieri.

Ce s-ar întâmpla la Buzău

La Buzău, reprezentanții Partidului Național Liberal au căpătat, încă de la începutul acestui ciclu electoral, o mentalitate de partid de opoziție, după ce ambii foști lideri PNL naționali de după alegerile din 2020 – Ludovic Orban și Florin Cîțu – au tratat cu spatele organizația județeană și pe vârfurile acesteia. Atitudine care s-a accentuat după formarea guvernului de coaliție cu Partidul Social Democrat și care a culminat cu palma primită la vizita la Buzău a președintelui Iohannis – care a redevenit liderul de facto al PNL după instalarea lui Nicolae Ciucă în fruntea partidului -, când la manifestarea de la Școala 11 a fost invitat doar Daniel Țiclea, în calitatea sa oficială de prefect.

Astfel că organizația liberală buzoiană nu ar avea de spus niciun cuvânt în cazul fuziunii cu vreunul dintre cele două partide. Bineînțeles, în cazul reîntoarcerii la matcă a Forței Dreptei, fuziunea ar fi una lină, dat fiind că liderii buzoieni ai acestui partid au excelat dintotdeauna prin… discreție politică, însă nu același lucru s-ar putea spune în cazul fuziunii cu Mișcarea Populară. În acest caz, am asista la o luptă sângeroasă pentru scaunul de președinte al organizației județene, dat fiind că acest post a fost negociat, încă din timpul discuțiilor începute la nivel național de fostul președinte Florin Cîțu, să îi revină fostului deputat Adrian Mocanu, în acest moment numărul doi în PMP, unde deține funcția de președinte executiv. Și lucrurile nu par a se fi schimbat deloc, dat fiind că relațiile dintre liderul județean al Partidului Național Liberal și conducerea centrală nu s-au îmbunătățit deloc, ba dimpotrivă. Drept pentru care, am putea asista la un nou circ politic în cazul în care Adrian Mocanu nu a renunțat să își adauge și a șaptea mărgică în salba sa de traseist politic.