Creșterea prețului petrolului se va reflecta în costurile lucrărilor de infrastructură, în special prin scumpirea transportului și a materialelor voluminoase utilizate în construcții, precum balastul, piatra sau pământul pentru terasamente, potrivit unui constructor din piața locală.
„Principalele costuri care cresc din cauza creșterii prețului petrolului sunt costurile legate de transport”, a declarat constructorul pentru Economedia.
Potrivit acestuia, cea mai mare presiune se va vedea în prețul agregatelor utilizate la fabricarea betonului și asfaltului sau la lucrările de terasamente. „Cea mai mare presiune va fi pusă pe achiziția agregatelor pentru betoane și asfalt și a materialelor folosite la terasamente – balast, piatră sau pământ pentru umplutură”, a explicat acesta.
Volumele foarte mari utilizate în proiectele de infrastructură fac ca orice creștere de preț să aibă un impact semnificativ asupra costului final al lucrărilor. Pentru autostrada Ploiești – Buzău s-au dislocat aproximativ 4 milioane de tone de balast și 5 milioane de metri cubi de pământ pe un tronson de 64 de kilometri.
Dacă scumpirile continuă, constructorii spun că va fi necesară actualizarea prețurilor contractelor pentru ca lucrările să poată continua. Dar, România se confruntă cu probleme birocratice legate de aplicarea mecanismelor de ajustare a prețurilor.
Ce soluție văd constructorii
În opinia sa, o soluție pentru reducerea presiunii asupra costurilor ar fi introducerea unei scheme de sprijin pentru motorina utilizată în proiectele mari de infrastructură, similară celei existente în agricultură. „Soluția ar fi subvenționarea motorinei pentru lucrările de mare infrastructură, atât pentru constructori, cât și pentru furnizori și subcontractanți. În agricultură se rambursează până la 2,7 lei pe litru, iar pentru infrastructură nu există un astfel de mecanism”, a explicat constructorul.
Acesta susține că un astfel de sprijin ar eficientiza lanțul de aprovizionare din sectorul construcțiilor, în contextul în care investițiile în infrastructură au avut în ultimii ani o contribuție estimată la 6-8% din PIB, comparativ cu aproximativ 4–5% în cazul agriculturii.
