Buzăul ocupă locul 4 la nivel național în ceea ce privește colectarea deșeurilor textile, cu 99 de containere dezvoltate în parteneriat cu un operator privat, iar hainele respective sunt fie revândute ca produse second-hand, fie transformate în lavete industriale sau valorificate energetic, dacă nu pot fi reutilizate.
O bună parte din administrațiile locale riscă să fie amendate din cauza incapacității de a crea un sistem funcțional de colectare și reutilizare a deșeurilor textile, de la consumator până la stadiul de resursă. Aceasta este concluzia analizei „Radiografia gestionării deșeurilor textile în România”, realizată de programul Harta Reciclării al asociației Viitor Plus, în colaborare cu asociația Ecoteca. Studiul face parte din campania de conștientizare „Muntele de Haine”, susținută de ING Bank România.
De la 1 ianuarie 2025, colectarea separată a deșeurilor a devenit obligatorie în România. La mai bine de un an în care municipalitățile aveau obligația să implementeze sistemul de colectare, de la consumator la reciclator, acesta funcționează în anumite localități, dar este aproape sau chiar inexistent în multe alte orașe din țară. Analiza, realizată la nivel național de Viitor Plus şi Ecoteca, arată că infrastructura de colectare a fost implementată în majoritatea orașelor, însă traseul ulterior al hainelor – sortarea, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, incinerarea, depozitarea – rămâne în mare parte opac și depinde adesea de inițiative punctuale sau de parteneriate cu organizații neguvernamentale. Potrivit estimărilor industriei, doar 6–8% dintre textilele colectate ajung efectiv să fie reutilizate sau reciclate, în timp ce restul ajung să fie incinerate sau depozitate.
Datele au fost colectate de Ecoteca printr-un chestionar trimis autorităților locale din România. S-au primit răspunsuri doar de la 32 de administrații locale, iar aceste date arată că 87,5% dintre respondenți au implementat un sistem formal de colectare separată a textilelor. În primele 10 luni ale anului 2025, unitățile administrativ-teritoriale respondente au raportat 2.190 de tone de deșeuri textile colectate separat, însă indicatorii sugerează o participare încă redusă a populației. Media este de doar 0,25 kg de textile colectate pe cap de locuitor.
Autorii raportului atrag atenţia că aceste cifre reflectă doar o parte a situaţiei, deoarece multe dintre oraşele care nu au transmis date fie nu au implementat infrastructura necesară, fie au doar câteva puncte de colectare pentru populaţii foarte mari sau organizează campanii sporadice de colectare.
Raportul evidenţiază şi câteva exemple de bune practici în gestionarea deşeurilor textile. Oradea are unul dintre cele mai dezvoltate sisteme de colectare şi valorificare din România, cu 110 puncte de colectare stradală şi două centre de colectare prin aport voluntar. Municipalitatea a delegat serviciul atât către o asociație non-profit care preia hainele pentru donații, cât și unui operator privat care are infrastructură de sortare pentru reutilizare și reciclare. Din textilele colectate din orașul bihorean: 28% sunt reutilizate prin donații sau second-hand;16,5% sunt reciclate material (fibre, lavete industriale); 11,5% sunt valorificate energetic (arse); restul ajung la depozitare după sortare.
Sibiul are 27 de puncte de colectare a textilelor cu 40 de containere, gestionate în parteneriat cu asociația Caritas. Potrivit autorităților locale, în jur de 70% dintre hainele colectate sunt reutilizate.
În primele zece luni ale anului 2025, 250,56 tone de deșeuri textile au fost colectate la nivelul județului Buzău, acesta fiind poziționat pe locul 4 la nivel național, după județe precum Bihor, Sibiu și Craiova.
