Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dispus încetarea procesului penal împotriva fostului deputat PSD de Buzău Marian Ghiveciu, acuzat de fals în declaraţii, după ce faptele pentru care acesta a fost trimis în judecată s-au prescris. Judecătorii susţin că faptele de care era acuzat s-au prescris, fiind aplicată în acest sens o decizie a Curții Constituționale din mai 2022.
Ghiveciu a fost deputat PSD de Buzău în două mandate (2008 – octombrie 2015), învingându-l la alegerile din 2008, cu vot uninominal, pe actualul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu. În decembrie 2020, el a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii. Procurorii susţineau că Marian Ghiveciu a depus, în calitate de deputat, cu intenţie, la diferite intervale de timp, declaraţii de avere şi declaraţii de interese care nu corespundeau adevărului.
Direcția Națională Anticorupție a cerut instanței, prin procurorul de ședință, ca fostul deputat să primească o pedeapsă „îndreptată spre medie”, dar cu executare, pe motiv că acesta mai are o condamnare cu suspendare, dar și pentru că ar fi sfidat procurorul de caz în timpul urmăririi penale. „Este vorba despre terenuri agricole din județul Buzău, terenuri intravilane, conturi bancare, mașini și case; de fapt nu este vorba despre nedeclararea bunurilor, ci despre mărimile și valorile bunurilor. De exemplu, se arată în rechizitoriu, că inculpatul a declarat eronat suprafața unei case de locuit, ca fiind de 240 mp, când în realitatea era de 249 de mp. Și că nu a declarat deținerea unui motociclu. De asemenea, fostul parlamentar mai este acuzat că nu a declarat o mașină, marcă chinezească și nici cât a încasat pe o mașină germană pe care a vândut-o. Iar pe o altă mașină, tot nemțească, a declarat că a luat doar 100 de lei în timp ce, în realitate, suma fusese de 111.000 lei. Se pare că Ghiveciu a mai uitat să declare câteva terenuri agricole, dar și sumele exacte din conturi. Procurorii îl mai acuză pe fostul deputat și de faptul că a declarat că are o casă de locuit de 54 mp când, de fapt, casa era demolată. În concluzie, parchetul consideră că inculpatul se face vinovat de toate cele 13 acte materiale de fals în declarații. În consecință, pentru încununarea a 4 ani de anchetă penală, procurorii solicită pentru inculpat închisoare cu executare îndreptată spre limita medie. Și vine explicația. Nu doar cele 13 acte materiale sunt invocate, ci și atitudinea inculpatului pe perioada urmăririi penale. Tergiversări, sustrageri, atitudinea față de procurorul de caz. Procurorul de caz, susține acuzarea, nici măcar nu a reușit să-i prezinte materialul de urmărire penală deoarece inculpatul a venit cu fel de fel de motive medicale”, scrie Libertatea. Pe lângă aceste considerente, procurorul DNA a arătat și că Ghiveciu a mai fost condamnat penal la închisoare cu suspendare într-un alt dosar.
„Dacă era cineva care să-mi explice atunci gravitatea faptei, aș fi fost mai atent”
De cealalată parte, apărarea a dat vina pe ghiveciul din declarațiile lui Ghiveciu pe legea prin care s-a introdus obligativitatea declarațiilor de avere și interese. „La acel moment nimeni nu acorda importanța care se acordă azi completării declarațiilor de avere. Nici măcar nu exista un ghid sau norme cu privire la felul în care trebuie completate declarațiile”, a explicat avocata, care a cerut achitarea clientului său, pe motiv că ar fi vorba de erori și nu de intenție.
La rândul său, Ghiveciu a recunoscut că a greșit, pentru că nu a avut cine să-l învețe: „Da, doamnă președintă. Regret că am greșit. Dacă era cineva care să-mi explice atunci gravitatea faptei, aș fi fost mai atent”.
Într-un proces separat, Marian Ghiveciu a fost condamnat definitiv în februarie 2016 de Instanţa supremă la trei ani închisoare cu suspendare pentru instigare la infracţiunea de abuz în serviciu, într-un dosar privind retrocedări nelegale de terenuri în comuna Merei, prejudiciul în acest caz fiind de aproape un milion de euro. Potrivit anchetatorilor, în perioada 2005-2006, instigaţi de Marian Ghiveciu (administrator al mai multor societăţi comerciale la momentul comiterii faptelor), Dumitru Borcan (şeful Compartimentului de Cadastru şi Agricultură din cadrul Primăriei comunei Merei) şi Nicolae Costache (fostul director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buzău), prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, au contribuit la eliberarea în mod nelegal a două titluri de proprietate pentru terenuri în zone cu potenţial imobiliar, datorită vecinătăţii cu un drum european, în favoarea unor persoane care nu erau îndreptăţite să primească acele titluri de proprietate. În acest scop, Dumitru Borcan a falsificat mai multe înscrisuri oficiale, emise de Primăria Merei şi înregistrate la OCPI Buzău. Ulterior, aceste terenuri au fost cumpărate de Marian Ghiveciu.
„Persoanele care deţineau titluri de proprietate pentru terenurile respective, emise anterior în mod legal, au fost prejudiciate cu suma totală de 1.956.010 lei. Totodată, avantajul patrimonial realizat în modalitatea descrisă mai sus este de 3.247.945 lei, reprezentând valoarea reală a terenurilor obţinute în baza actelor de proprietate emise nelegal şi cumpărate de Ghiveciu Marian”, mai afirma DNA.
